default-logo

DIVA VIRGINIA ZEANI la 95 de ani spre 105!

    În anul 1925, pe 21 octombrie, se năştea în comuna Solovăstru (la 7 km de Reghin)  o fetiţă care a fost botezată… Virginia. Oare bănuia cineva că acea fetiţă de la țară va deveni cea mai mare și cea mai frumoasă soprană a Planetei? Aşa a fost să fie, şi pentru România, este o mândrie naţională. Mă consider un mare norocos că, acum vreo 20 de ani, am avut şansa să cunosc aşa personalitate de talie mondială şi chiar să ne împrietenim. Anul acesta, pandemia m-a împiedicat să mai merg în Florida la căldură şi la prietenii mei dragi – Virginia Zeani, Netuța Matasa, Ted Herrmann (dentist foarte cunoscut şi apreciat în Miami) și la Costel Răuță (om de știință la NASA și…condamnat la moarte în RSR), care  m-a invitat să locuiesc la el acasă, în Hallandale, pe malul lacului ce comunică spre Ocean, aşa cum am locuit şi în anul 2019. Dragul meu prieten Costel a plecat spre Eternitate pe 12 iunie 2020.  Ce rău îmi pare că nu l-am mai revăzut! Am avut cu el discuţii interesante în 2019 şi prin el şi cu generalul Mihai Pacepa.  Dumnezeu să-l ţină printre arhanghelii sau serafimii Lui!  Am pierdut ocazia să o vizitez şi anul acesta pe draga mea prietenă Virginia, dar am vorbit la telefon de mai multe ori şi, bineînţeles, am sunat-o să-i spun cele cuvenite pe 21 octombrie. Iată cum s-a desfăşurat discuţia: 

  • La mulţi ani şi sănătate, de la Alex din Montreal, scumpă prietenă!
  • Alex…, mă bucur să te aud. Dar de unde ştii că-i ziua mea?

      –     Vorbeşte lumea…am glumit eu. La mulţi ani, Virginia! Te îmbrăţişez cu drag, de aici, de la Montreal!

      –      Nouăzeci şi cinci de ani…frumoşi!

      –      Exact! 95 de ani pentru bucuria Planetei…

       –     Da, dragul meu, dragul meu…a fost o viaţă foarte interesantă, plină de studiu, plină de amor pentru Operă şi trebuie să spun că eu mi-am iubit publicul şi…am fost foarte mulţumită şi fericită. Acuma pot să şi mor liniştită…

        –     Să nu te gândeşti, să nici nu te gândeşti la aşa ceva…

        –      Nuuu, nu mă gândesc. Mă gândesc să ajung la 105…

        –      Exact…

        –      De la 95, e numai un pas până la 105… (şi a izbucnit în râs)

         –     Absolut. Absolut! Abia aştept să ajung în Florida să te văd, abia aştept…

         –     Bravo! Mi-ar face mare bucurie.

         –     Mi-e tare dor, mi-e tare dor să te văd…

      –        Şi mie, mi-ar face o plăcere imensă… români scumpi ca voi (s-a referit şi la Netuţa Matasa, pentru că  am fost de multe ori împreună să o vizităm) sunt greu de găsit!

      –        Îţi doresc în continuare o seară plăcută şi… ţinem legătura.

       –       Sigur dragul meu, sigur că da. Noapte bună, somn uşor şi… vise plăcute!

        –      Mulţumesc Virginica! La fel! Te îmbrăţişez!

         –     La revedere!

         –     La revedere!

    Ce prietena scumpă – şi câtă modestie la un asemenea om faimos! Virginia Zeani este o mare personalitate, o legendă vie, cunoscută de o planetă întreagă, în ciuda încercărilor mass-mediei oficiale (fake mass-media – cum bine o numeşte preşedintele Donald Trump) şi a unor „muzicologi renumiţi” de a fi făcută uitată! Cum adică, o româncă să fie mai valoroasă și un model demn de urmat pentru noile talente, mult mai bun decât cel al Mariei Callas? Hai să o „îngropăm”! Cu certitudine… și plecată spre alte lumi după 105 ani (cum îi dorim din suflet) va rămâne nemuritoare. DIXIT!

    Cu puțin timp în urmă, cunoscutul designer montrealez Marc Marinescu-Constantin m-a sunat să-mi spună o ciudăţenie, pe care mi-a venit greu să o cred. Se afla într-un anticariat, unde răsfoia o carte „de 5 kilograme” numită OPÉRA – Compositeurs – Œuvres – Interprètes (tradusă din germană în franceză) şi nu găsea niciun cuvânt, bun sau rău, despre Virginia Zeani. L-am rugat să cumpere cartea şi acum, când scriu aceste rânduri, o am în faţa ochilor. Este grea ca un ceaslov, cântărind 3,655 kg (să fiu precis) și a fost publicată în anul 2000 în condiţii grafice excepţionale, jos pălăria!  Volumul a fost coordonat de un muzicolog maghiar, profesor la Liszt Academy, şef de catedră şi autor al mai multor cărţi, pe nume Andràs Batta. Se găsesc în carte peste 2500 de nume de interpreți, compozitori, dirijori etc. Le prezint pe cele românești:  Mezzosoprana Livia Budai – Batky, soprana Ileana Cortubaș (!) şi la altă pagină  Ileana Cotrubaș (cum se scrie corect), soprana Angela Gheorghiu (de trei ori), Andrei Șerban, Pop Marian (bariton), Corneliu Murgu, soprana Elena Moșuc, George Enescu, Daniel Paul, Cristian Badea, dar nu este scris absolut nimic despre Virginia Zeani. Greu de crezut.  Mai este  prezent în carte şi baritonul Nicola Rossi Lemini (corect este Lemeni) soţul celebrei noastre compatrioate, dar… repet – nimic despre cea mai distinsă și fermecătoare soprană din toate timpurile (fapt pe care nimeni  nu-l poate contesta ), care a cântat pe toate marile scene ale lumii în 69 de roluri, iar în Traviata (Violetta) de peste 640 (!) de ori, record mondial absolut.  Oare chiar s-a uitat că în Italia, țara muzicii,  era numită “L’Asolluta” și că a umplut sălile spectacolelor de operă 32 de ani?  Devenise atât de renumită, încât tatăl lui Pavarotti a rugat-o  să-i ajute băiatul, talentat dar „timid, ghinionist și frustrat”. Se știe că după ce l-a luat să cânte cu ea, abia atunci Luciano Pavarotti a devenit cunoscut și a luat avânt spre gloria mondială, de care se bucură și astăzi.

     Dacă în privinţa vocii, se susţine că Maria Callas ar fi fost mai dotată decât Virginia Zeani (fapt care mie, după urechea mea muzicală, nu mi se pare adevărat ), în privinţa frumuseţii, repet, nu există contestatari. Să nu uităm că din 1955, când a debutat la Opera din Roma, special pentru ea, diva absolută, s-au montat două spectacole importante, anume Alzira de Verdi și Othello de Rosini, niciodată montate în secolul al XX-lea până atunci. Se știe că tot anume pentru Virginia Zeani compozitorul Francisa Poulenc a creat o operă, fapt care nu mai necesită niciun comentariu. Soprana româncă a urcat pe marile scene ale lumii de la Metropolitan House din New York la Teatrul Balșoi din Moscova, de la Covent Garden din Londra la Opera din Berlin și la Teatro alla Scala din Milano. După un spectacol cu Traviata în Anglia, “The Manchester Guardian” comenta sub impresia copleșitoare a succesului pe care l-a repurtat Virginia Zeani: „Cântă precum Melba, joacă precum Sarah Bernhardt.” Nu este deloc întâmplător faptul că în 2011 Regele Mihai I al României i-a acordat Decorația Regală “NIHIL SINE DEO”. Atunci, inegalabilul critic muzical Costin Popa, care și-a dedicat viața detectării și consemnării în articole de presă a valorilor artei vocale românești afirmate în lumea largă, a scris cronica intitulată Virginia Zeani, fermecătoare alura hollywoodiană, unde amintește emoția cu care în 1965 o ascultase pe Virginia Zeani interpretând la Opera Română din București rolul Violetei din Traviata. Atunci el s-a  decis să nu mai asculte această operă mulți, mulți ani, ca să nu altereze impresia de neșters pe care i-a lăsat-o soprana. Iată cum apare în volumul Opera divina (Editura Pegasus Press, 2012 București) la p. 87-88 emoția lui neuitată de 46 de ani:”După ce look-ul imperial al divei, ținuta, eleganța gestului m-au impresionat profund, șocul auditiv a fost la fel de puternic. Un timbru fascinant, consistent colorat, cu armonice bogate, o înzestra pe eroină cu nemaiîntâlnită senzualitate expresivă.”. La reuniunea internațională a Cenaclului “Destine Literare” din octombrie 2020, când participanții au ascultat dialogul meu de felicitare aniversară cu diva prietenă, universitara Anca Sîrghie i-a semnalat la telefon această cronică muzicală necunoscută ei și i-a arătat volumul menționat mai sus cu fotografiile pe care Virginia le făcuse la București în mai 2011, stârnindu-i o reală emoție cu o asemenea amintire. Noi toți cei vreo 50 de participanți la reuniune am trăit o imensă încântare să-i auzim divei  de 95 de ani, cuvintele de mulțumire. 

       Iar în privinţa calităţilor morale şi a  aportului pe care l-a adus pentru opera mondială (24 de ani a fost începând din 1991 ca profesoară de canto- Distinguished Professor–  la faimoasa Jacobs School of Music de la Indiana University din Bloomington /SUA și master classes până  nu demult – cu tenorul Romeo Saleno în 2016, de exemplu), este departe –  nu se poate asemăna regretata Maria Callas (2 dec.1923-16 sept. 1977 – 53 de ani!), cu Virginia Zeani. Nici dacă ar fi trăit mai mult, nu cred că ar fi realizat mai multe în viață…dar nu este deloc sigur; Maria Callas era capricioasă și instabilă, iar vocea începuse să-i facă figuri. 

   De ce afirm aceasta?  În avionul de la Beijing la Montreal, în noiembrie 2018, s-a întâmplat să văd un alt film despre marea Divă grecoaică-americană, realizat de actorul şi regizorul Tom Volf, lansat cu aproape un an înainte în Franța; se numeşte Maria By Callas. Nu m-a impresionat filmul şi nici bine cunoscuta viaţă aventuroasă, cam ciudată, a cântăreţei. Totuşi, cu o publicitate eficientă, filmul acesta a adus producătorului un venit brut de peste un milion de dolari.  I-am povestit Divei Virginia Zeani despre film şi nu voi uita niciodată răspunsul ei: „Alex, fiecare cu norocul lui. Nu a existat și nu există invidie între noi. Eu am 93 de ani și Maria a murit la 53 de ani. Am cunoscut-o bine, dar nu am fost prietene…”. Bine a zis – i-am dat perfectă dreptate prietenei mele. Nimeni nu s-a învrednicit până în prezent să realizeze un film cu viața uluitoare ca strălucire și rodnicie a Virginiei Zeani. Dar niciodată nu este prea târziu…

    Știind că plănuiam să îi telefonez din nou Virginiei Zeani, redactorul-şef al revistei „Destine Literare”, doamna Dana Opriță, mi-a trimis un fragment din articolul pe care i l-a cerut muzicologului Adriana Rogovschi. S-a gândit că, auzind aceste cuvinte, distinsa noastră compatrioată se va bucura să știe că nu este uitată. Era vorba despre rândurile în care se relata convorbirea cu doamna Anda Louise Bogza, prim soprană a Operei de Stat din Praga, episod detaliat în revista “Destine Literare“, numărul din noiembrie 2020 (www.destine-literare.com):

……….. „În urmă cu ceva timp vorbeam la telefon cu doamna Anda Louise Bogza, prim soprana a Operei de Stat din Praga. Domnia sa și-a amintit de participarea la una dintre edițiile importantului festival Maggio Muzicale Fiorentino: fusese invitată să susțină rolul TOSCA din opera cu același nume de Giacomo Puccini și, sosind la prima repetiție, a fost întâmpinată de ansamblul din Florența și maestrul Zubin Mehta, numit încă din 1985 dirijor principal al strălucitoarei manifestări. Pe dată cei doi, solistă și dirijor, și-au împărtășit impresiile legate de compatrioata Andei: soprana VIRGINIA ZEANI, cea care a interpretat rolul Toscăi pe toate meridianele lumii. Cu tonu-i curtenitor bine știut, maestrul Mehta și-a amintit de vocea acestei cântărețe desăvârșite, dar și de ochii ei ca două smaralde. Bineînțeles că Anda și-a exprimat întreaga sa admirație pentru această muziciană elevată în spirit și voce.

La finalul convorbirii noastre telefonice, Anda Louise Bogza m-a rugat să îi transmit maestrei – prin intermediul revistei Destine Literare – urarea din inimă „La mulți ani!”.

  Am sunat-o pe Divă, i l-am citit și i-am transmis urări de sănătate și numai bine de la Adriana Rogovschi și de la dr. Dana Opriță. Așa a fost, am încântat-o și eu m-am bucurat de bucuria ei!

 Reamintesc că, în anul 2016, președintele României Klaus Johannis i-a conferit Virginei Zeani Ordinul „STEAUA ROMÂNIEI” (am aflat de pe Internet).  În martie 2019 cu ocazia vizitei pe care i-am făcut-o în West Palm Beach/Florida,  am rugat-o să mi-l arate. Spre surprinderea mea, nici ea şi nici fiul ei, dr. Alessandro Lemeni, nu ştiau nimic despre Ordin. Am scris doamnei dr. Sanda Pralong, consilier prezidenţial, care, surprinsă şi ea, mi-a dat adresa de email a Ambasadei României din Washington DC, unde se afla dosarul. Am contactat Ambasada şi am aflat că nu s-a reuşit să ia legătura cu Virginia Zeani, lucru de înţeles pentru mine – cunosc bine cât este de discretă și retrasă marea mea prietenă. Am dat coordonatele necesare Ambasadei şi m-am bucurat nespus când dr. Alessandro (fost medic chirurg la Roma) mi-a trimis un text de mulţumire şi poze cu medalia. Cu numai câteva zile înainte, primisem acest email de la Ambasadă:

On Thu, Nov 14, 2019 at 4:20 PM Gabriel Rotaru <xxxxxxxxx@mae.ro> wrote:

Stimate domnule Cetăteanu,

     Țin să vă mulțumesc pentru demersurile pe care le-ați efectuat, datorită cărora medalia va ajunge în posesia distinsei doamne Zeani. La nivelul ambasadei, regretăm nespus întârzierea cu care vom înmâna prețioasa și cuvenita distincție, în condițiile în care de abia acum reușim să aflăm coordonatele din SUA ale celebrei artiste române, în același timp ne bucurăm mult să aflăm, prin intermediul dumneavoastră, vești bune despre doamna Virginia Zeani.

Ținând cont de disponibilitatea dumneavoastră de a prelua medalia, exprimată în textul mesajului transmis Administrației Prezidențiale, voi aștepta în continuarea propuneri, în baza cărora să identificăm cea mai eficientă cale prin care distincția va ajunge, în sfârșit, la destinatar.    Altfel, în funcție de preferința dumneavoastră, îl pot contacta pe fiul dnei. Zeani, împreună cu care aș putea coordona preluarea/transmiterea medaliei. În așteptarea răspunsului dumneavoastră, cu reiterate mulțumiri, inclusiv pentru fotografiile transmise, vă asigur de întreaga considerație a conducerii și colectivului Ambasadei României la Washington!

Cu sinceritate, Gabriel RotaruMinistru PlenipotențiarAmbasada României la Washington 

    Am optat pentru a se lua legătura directă cu dr. Alessandro Lemeni şi foarte repede, Diva Virginia a ajuns în posesia preţioasei medalii (a se vedea poza). Nu am mai putut să „cobor” din Montreal spre Florida (cu escală la Fairfax, nu departe de Washington DC, la prietenul meu dr. Ken R. Giberson care ar fi fost bucuros să mă revadă) şi să dau curs invitaţiei (din alt email), de a trece pe la Ambasadă, dar poate că se va termina odată cu această pandemie… Până atunci, îi mulţumesc mult domnului Ministru Plenipotențiar Gabriel Rotaru pentru amabilitate şi pentru promptitudinea cu care a rezolvat problema. Îl asigur că i s-a făcut o mare bucurie scumpei noastre românce, devenită celebră (repet)  într-o lume a elitelor planetare.  Să-i urăm cu toții să ajungă sănătoasă la 105 ani și să-i depășească! 

                              La mulți ani, Virginia Zeani!

      Scrisoarea Excelenței sale ambasadorul George Cristian Maior adresată Divei Virginia Zeani                                 

  1. La cenaclul DESTINE LITERARE ediția 10-a din 22 august, am făcut o prezentare amplă a Divei, iar Marc Marinescu Constantin, în cadrul rublicii DESTiNEDiT, ne-a oferit desenele  următoare, care evocă vizual puterea artei muzicale în interpretarea de o viață a unicei Virginia Zeani:

Alexandru CETĂȚEANU / UZPR (CANADA) 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.