A apărut numărul 1 al revistei ”Philologica Banatica”, volum omagial dedicat Prof.univ.dr. Ștefan Munteanu de la a cărui trecere în lumea cerului s-a împlinit 1 an.
Revista al cărei fondator și redactor-șef este prof.univ.dr Sergiu Drincu, a fost înființată în anul 2007 și ”Se adresează tinerelor cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, cercetătorilor, spre a le facilita publicarea rezultatelor activității de cercetare.”
Este editată de Societatea de Științe Filologice, filiala Timișoara, editurile Amphora și Mirton și este indexată BDI.
În prima parte a revistei personalitatea Domnului Profesor Ștefan Munteanu este prezentată de către Vasile D. Țâra, Adina Chirilă/Vasile D. Țâra, Marius Sala, Livius Petru Bercea, Simion Dănilă, Sergiu Drincu, Elena Ghiță, Carmen-Neamțu, Ileana Oancea, Aurelia Turcu, Vasile D. Țâra.
Astfel, aflăm că Prof.univ.dr. Ștefan Munteanu s-a născut la data de 18 aprilie 1920 în localitatea Plaiul Cosminului de la Cernăuți.
A urmat cursurile Liceului ”Aron Pumnul” din Cernăuți, ale Liceului ”Ștefan cel Mare” din Suceava și ale Facultății de Litere, secția Filologie clasică, Universitatea ”Al.I. Cuza” din Iași.
Cea mai mare parte a carierei Domniei Sale s-a desfășurat în învățământul universitar, la Facultatea de Filologie a Universității de Vest din Timișoara, unde a parcurs toate etapele devenirii didactice universitare: lector, conferențiar, profesor universitar, profesor consultant, conducător de doctorat. De asemenea, a fost profesor invitat al Universității din Viena. În anul 1968 i s-a acordat titlul de doctor în filologie cu teza ”Probleme ale cercetării stilului. Cu specială privire la expresivitatea poetică” (coord. prof.univ.dr.doc. Gheorghe Ivănescu).
Are o operă științifică vastă care conține: 14 cărți, 174 de studii, articole și recenzii, 9 cursuri universitare multiplicate, 11 lucrări literare, 2 volume îngrijite.
În spațiul revistei, 15 pagini sunt rezervate bibliografiei lucrărilor publicate de Domnia Sa în perioada 1940-2010.
Vom reproduce în cele ce urmează câteva din aprecierile făcute de profesori universitari, cercetători, foști studenți și doctoranzi la adresa omului, profesorului și cercetătorului Ștefan Munteanu:
”Un domn al lingvisticii românești!
[…] Seriozitatea sa se îmbină armonios cu consecvența, dar și cu discreția.” (acad. Marius Sala, p. 31); ”N-a făcut rabat niciodată onestității, îngăduinței și înțelegerii pentru omul de lângă dumnealui […]. A știut să aleagă și să formeze din generația mai tânără cadre didactice universitare cu pregătire serioasă.” (Livius Petru Bercea, p. 36); ”A intrat în sală, punctual, un domn înalt, elegant, uscățiv, cu o privire limpede, parcă întoarsă totuși în sine, cu gesturi sigure și meticuloase, în sensul bun al cuvântului..” (Sergiu Drincu, p. 44), ”Postura sa era sobră, ținuta ireproșabilă. Nu folosea artificii pentru captarea atenției. Miza pe limpezimea ideilor și pe acuratețea frazelor…Pedant, onest, precaut, pretențios, migălos, înveșmântat într-o prestanță care îi ascundea sensibilitatea.”(Elena Ghiță, p. 48), ”De la domnul profesor am învățat că a fi cultivat nu înseamnă să fi citit o carte sau alta, ci să știi să-ți găsești repere și să le combini cu altele într-un discurs coerent.” (Carmen Neamțu, p. 52); ”Profesorul Ștefan Munteanu, personalitate de o mare importanță a spațiului academic al Universității de Vest, este unul dintre reprezentanții cei mai iluștri ai unei direcții de cercetare în plină efervescență la noi, paralel cu cea din știința europeană, poate cea mai inovatoare: stilistica literară.” (Ileana Oancea, p. 54), ”Toți aceștia, cunoscându-l pe dascălul și pe omul de știință, un eminent și împătimit cercetător al științei limbii, dar și al meșteșugului artistic verbal, au nutrit, tăinuit sau manifestat, dorința de a-l citi pe teoretician și ca un făuritor de literatură.” (Aurelia Turcu, p. 58); ”Roadele impresionante ale muncii științifice, didactice și culturale, desfășurate ani de-a rândul de către profesorul Ștefan Munteanu în folosul învățământului, al lingvisticii și al culturii românești se văd și se vor vedea mereu în scrierile Domniei Sale, care fac parte din bibliografiile de bază ale acestor domenii științifice și culturale, precum și în amintirea și recunoștința numeroșilor elevi și colaboratori care s-au împărtășit din știința savantului, din înțelepciunea profesorului, din integritatea omului și din distincția unui domn al lingvisticii românești, cum inspirat îl numea regretatul academician Marius Sala.” (Vasile D. Țâra, p. 76)
Revista are un conținut bogat și diversificat, totalizând un număr de 11 capitole și 30 de articole, pe care le vom enumera în cele ce urmează, cu excepția celor dedicate memoriei Prof.univ.dr. Ștefan Munteanu: STUDII, ARTICOLE, RECENZII, STILISTICĂ, LIMBĂ LITERARĂ: Aurelia Turcu: In memoriam Ștefan Munteanu; Andreea-Diana Albu: Semantica așteptării în piesa de teatru ”Ușa” de Matei Vișniec; Florina-Maria Băcilă: Semnificații ale hainei de nuntă în poezia lui Traian Dorz; Ana Codilă: Poetica fricii în romanele lui Fănuș Neagu; Vasile Sari, Ștefan Munteanu, Vasile D. Țâra, Istoria limbii române literare, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983, 371 pagini; TEXTOLOGIE – Ionel Funeriu – Arghezi. Lecturi infidele; ISTORIA LIMBII: Laurențiu Nistorescu, O atestare documentară a Timișoarei de acum 13 secole; GRAMATICĂ: Ancuța Cociuba Opriș – Determinarea circumstanțială în Gramatica lui Timotei Cipariu; Anca Petrescu: Definirea aspectului. Probleme și interpretări; LEXICOLOGIE: Roxana Maria Crețu – Dinamica lexicului cromatic eminescian prin raportare la dicționare; Elena Trifan/Ioan Adrian Trifan – Coronavirusul și creațiile sale lexicale; TERMINOLOGIE: Alessandro Rossi – Un caso di Lingua plurale: L ’ impiego del linguaggio settoriale giuridico nel conflitto tra cecilianisti e donatisti nell’Africa Romana del V secolo; FORMAREA CUVINTELOR: Sergiu Drincu – Prefixul ne- în limba română veche, ISTORIE ȘI TEORIE LITERARĂ: Sarah Malekshahian, La nueva obra de arte total y la neo-narratividad: El Mal Querer de Rosalia; Tatijana Petrika, Corespondența dintre Borislav Pekič și Danilo Kiš; RECENZII: Raluca Arianna Vîlceanu, Gramática de la Lengua Espaňola: el verbo,modo indicativo; A. Gonzalez Hermoso, J. R. Cuenot, M. Sanchez Alfaro, Gramática del espaňol lengua extranjera. Normas y Recursos para la comunicacion și cronica Roxana Maria Crețu, Revista del Lectorado Espaňol de Timișoara.
Articolele se remarcă prin accesibilitate, o foarte bună documentare și interpretare, originalitate și noutate, ceea ce le face utile unui număr mare de cititori, români și străini, elevi, studenți, profesori, cercetători.
Elena TRIFAN / UZPR