default-logo

Mărturii maramureșene

În această toamnă, strecurându-mă printre zilele pandemice, am avut norocul să-l întâlnesc, pe o stradă băimăreană, pe distinsul preot și scriitor Radu Botiș. După bucuria revederii, mi-a scos din eterna geantă a călătorului revista „Mărturii maramureșene” (anul II, nr. 3-4, august 2020), despre care știam doar din auzite. Am citit-o în tihna unei seri. Am ajuns la părerea că este un fapt cultural bine făcut. Una din mizele centrale ale revistei este să releve pulsația intimă a actului de a scrie, frământările și bucuriile autorilor. Este un document al vieții culturale, literare în special, cu antene în multe părți ale țării, cu reședința în Nord. În condițiile în care presa scrisă și-a scăzut ritmul și este greu sprijinită financiar, apariția revistei este de bun augur.
Fondatorii ei, Andreia (Ghib) Botiș și Radu Botiș, au intuit că este nevoie de o generație nouă, un suflu mai tânăr, care să continue mișcarea literară și culturală din Maramureș. Cuvintele își caută întruparea în poeme, proză, critică, memorialistică, dar au nevoie de o scenă pe care să-și joace rolul. Cadrul adecvat l-au găsit și în această revistă. De unde să facă gesturile de reverență pentru lume. Adică splendida corolă de minuni a lumii, relevată nouă de Lucian Blaga. Acum, în vremuri de răscruce, avem nevoie de adorabile îmblânziri poetice. Este o revistă de cultură, tradiție și atitudine civică. Profesoara Liliana Roibu face o prezentare temperată, dar aplicată, a celor care semnează în acest număr, autori de poezie, proză ori studii istorice.
Așa mi-am dat seama de geografia literară cuprinsă în revistă. Fondatorii au plecat de la ideea că spre reședința din Maramureș (Ulmeni, Țicău) gravitează autori din țară și străinătate. Este o revistă în pas cu vremea. Adică îmbină fericit valorile locale cu cele naționale, dar și cu cele din străinătate. S-a ocolit ceea ce am numit, cu o vreme în urmă, complexul riguros al provinciei. Da, este o publicație fără frontiere. Am amintit de valoarea textelor. Tocmai asta dă sobrietate și înflorire, dar și împlinire prin cuvânt. Am descoperit, alături de profesoara Roibu, autori care vorbesc în moduri diverse despre experiențe lirice și epice care rețin atenția cititorului. Sunt semnături care certifică valoarea articolelor cu tematică istorică, prin documentări riguroase în arhive, cercetări de teren.
Dacă aș aminti un nume, le-aș nedreptăți pe celelalte. Mulți autori sunt cunoscuți în presa literară din țară, sau au publicat cărți prețuite de critica literară dar și de cititori. În revistă își dau întâlnire, după cum aminteam, scriitori care locuiesc ori își desfășoară activitatea în alte țări. De la Vasile Barbu, din Uzdin, la Mary Smith, din New York, ori părintele Ioan Rîmboi de la Parohia „Sfântul Nicolae” din Bologna. Am constatat și prezența celor tineri sau, foarte tineri, în coloanele revistei. De remarcat elevele Andra Maria Arici, de la Colegiul „Vasile Lucaciu” din Baia Mare și Raluca Maria Rus, din Chelința, cu studii în urbea de pe Săsar. Un artist plastic convingător, care are un dialog cu spațiul și timpul.
Acest număr este ilustrat cu lucrări realizate de Constanța Abălașei Donosă. Revista apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Asociației Culturale Creștin-Umanitare „Ars Vivat”. Colegiul de redacție, care dă tonul valorii publicației, îi are în componență pe Constanța Abălașei Donosă, Constantin Dobrescu, Gelu Dragoș, Aurel Ghilezan, Marius (Maxim) Morariu, Ana Cristina Popescu, Walter Ubelhart. Încă o dată remarc calitatea unor articole despre istoria acestor locuri, demne de orice publicație de specialitate. Nu lipsește nici dimensiunea creștină, unde se vede bagheta părintelui Radu Botiș. Personalitate care ne aduce aminte de rostul preotului-cărturar, care, alături de învățător, a luminat satele românești.
Mărturisesc sincer că, după lectura revistei, am fost mai odihnit în suflet. Cineva continuă drumul spre cultura acestui neam. Această revistă trimestrială, format carte, nu putea să apară fără să aibă sprijinul unor oameni iubitori de cultură. Investiția în cultură este extrem de importantă pentru ziua de astăzi, dar mai ales pentru ziua de mâine. Eu îi doresc revistei „Mărturii maramureșene” ceasuri bune, că e nevoie de ele în lume.

Gheorghe Pârja

graiul.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.