Amza Pellea ( 7 aprilie 1931 – 12 decembrie 1983 )
Marele actor Amza Pellea s-a nãscut în Bãilești, județul Dolj, la 7 aprilie 1931, într-o familie cu cinci copii, urmând cursurile Colegiului Național” Carol I” din Craiova și ale Institutului de Artã Teatralã și Cinematograficã” I.L. Caragiale” din București (1955).
Reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc, el a interpretat, în teatru sau film, atât personaje istorice, cât și personaje contemporane sau din repertoriul clasic universal, iar talentul sãu deosebit pentru comedie a fost pus în valoare prin interpretarea binecunoscutului personaj Nea Mãrin.
Amza Pellea debutat pe scena Teatrului Național din Craiova în piesa lui Oscar Wilde” Ce înseamnã sã fii onest”, în rolul lui Jack Worthing. Realizeazã multe alte roluri pe scena craioveanã: Verdenikov (” Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov), Vlãdicã Ilarion (‘Tudor din Vladimiri” de Mihnea Gheorghiu), comandantul vasului (” Tragedia optimistã” de Vsevolod Visnevski), Bepe (” Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni), Horatio (” Hamlet” de Shakespeare), colonelul Dobre (” Ecaterina Teodoroiu” de Nicolae Tãutu), Otto Katz (” Soldatul Sveik” de Iaroslav Hasek), Esteban (” Fântâna turmelor” de Lope de Vega) ș.a. Ulterior avea sã fie și director al Teatrului Național din Craiova (22 martie 1973 — 24 septembrie 1974).
În 1961, Radu Beligan l-a luat la teatrul nou-înființat de el — Teatrul de Comedie. Pe aceastã scenã interpreteazã alte personaje, printre care: Brettschneider (” Svejk în al doilea rãzboi mondial” de Brecht, 1962), Pietro (” Umbra” de E. Svart, 1963), Manole (” Somnoroasa aventurã” de Teodor Mazilu, 1964), subcomisarul (” Capul de rãțoi” de G. Ciprian, 1966), Platonov (” Un Hamlet de provincie” de Cehov, 1967), Hrisanide (” Interesul general” de Aurel Baranga, 1972), Hickok (” Buffalo Bill și indienii” de A. Kopit, 1973).
Tot în București a mai jucat la Teatrul Mic, Teatrul Nottara și Teatrul Național, impunându-se ca unul dintre actorii cei mai reprezentativi ai scenei românești. La Teatrul Național este distribuit în rolurile lui Petre Dinoiu (” Comoara din deal” de Corneliu Marcu, 1977) și Vlad Țepeș (” A treia țeapã” de Marin Sorescu, 1979). Ultimul rol creat în teatru a fost cel al bãtrânului moșier Muromski, din” Procesul” de Suhovo-Kobîlin (regia Gheorghe Harag, 1983).
Talentul sãu a fost pus în valoare și de rolurile din filme, Amza Pellea abordând cu mãiestrie registre interpretative foarte variate. Debutul în lungmetraj a fost în” Setea” (1961). Și-a câștigat o mare popularitate în urma interpretãrii rolurilor principale din filmele” Dacii” (1967) și” Mihai Viteazul” (1970), precum și a rolurilor dramatice din” Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1972) și” Osânda” (1976).
A colaborat cu regizori de prestigiu ai filmului românesc, precum Sergiu Nicolaescu, Dan Pița, Mircea Mureșan, Mircea Drãgan, Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Geo Saizescu, Francisc Munteanu. În filmografia sa se mai aflã peliculele:” Alarmã în munți”,” Celebrul 702”,” Haiducii”, ‘Tudor”,” Neamul Șoimãreștilor”,” Rãzboiul domnițelor”,” Puterea și adevãrul”,” Ciprian Porumbescu”,” Stejar-extremã urgențã”,” Un comisar acuzã”,” Tatã de duminicã”,” Eu, tu și Ovidiu”,” Melodii, melodii’,” Capcana mercenarilor”,” Imposibila iubire”,” Un petic de cer”.
Pentru o mare parte dintre admiratorii sãi, Amza Pellea se identifica cu personajul creat de actor — Nea Mãrin — în binecunoscutele emisiuni de televiziune care s-au bucurat de un mare succes. Textele scenetelor cu Nea Mãrin sunt scrise în totalitate chiar de Amza Pellea. Marele artist a împrumutat de la concetãțenii sãi din Bãilești particularitãțile de limbã și situațiile de viațã, pe care le-a dãruit publicului sãu, îmbogãțite și nuanțate cu umorul sãu viguros. De altfel, personajul este luat din viața realã. Amza mãrturisea cã acesta” s-a nãscut ca un fel de omagiu adus unui unchi de-al meu”.
A fost și scenarist la comedia de mare succes” Nea Mãrin miliardar” (regia Sergiu Nicolaescu), în colaborare cu Vintilã Corbul și Eugen Burada. Consideratã una dintre cele mai reușite comedii cu tentã parodicã din cinematografia româneascã,” Nea Mãrin miliardar” a avut un succes de public nemaiîntâlnit în România, dar și în alte țãri.
Considerând filmul drept o creație aproape exclusivã a marelui actor care întruchipeazã personajul principal (și pe dublul sãu american), Ov. S. Crohmãlniceanu scria:” Creat în întregime de Amza Pellea, este opera unui excelent actor și fin observator al psihologiei omenești, înzestrat totodatã cu multã invenție umoristicã, personajul neavând o configurație anterioarã miticã, așa ca Pãcalã sau Tândalã. Acum Nea Mãrin existã în deplinãtatea cuvântului, are o identitate incontestabilă, aceasta constituind principala lui virtute artistică, deloc neglijabilă. Sergiu Nicolaescu a trebuit doar sã-i dea drumul în film, fiindcă oricare ar fi calitatea acestuia, Nea Mãrin, și încã miliardar, umple sălile de spectacol”.
Amza Pellea a fost distins cu Premiul Asociației Cineaștilor din România în 1971 pentru rolul titular din filmul” Mihai Viteazul”, iar în 1976 pentru cel din” Osânda” (Manolache Preda), într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu dupã” Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa. În 1977 a câștigat Premiul de interpretare masculină — cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul sãu excepțional din filmul” Osânda”. În 1984, la Festivalul de film de la Costinești, i-a fost decernat Premiul special in memoriam pentru rolul din” Imposibila iubire”.
Amza Pellea a fost și profesor la Institutul de Artã Teatralã și Cinematograficã.
A fost cãsãtorit timp de 25 de ani, din 1958, cu Domnica Mihaela, având o fiicã, pe Oana Pellea, care i-a moștenit talentul actoricesc.
Amza Pellea a murit la 12 decembrie 1983, la București, fiind rãpus de un cancer pulmonar la vârsta de doar 52 de ani. Trupul sãu neînsuflețit odihnește în Cimitirul Bellu.
N.N.
Bucuroși să-l vedem pe marele actor in piese jucate la Teatrul National din Craiova, să-l întâlnim la lansări de cârti, aniversări, mese rotunde. O mare personalitate, un mare suflet, un mare român.
Fiei memoria veșnică!
12/18/2020
D.P.Popescu