Jurnalismul științific de mare anvergură se practică în cadrul revistelor din fluxul principal de publicații (mainstream journals), considerate ca fiind cele mai valoroase, deoarece prin intermediul acestor reviste se apreciază că se comunică circa 90% din ideile, conceptele, descoperirile, inovațiile și noutățile cu adevărat valoroase la nivel mondial, care influențează direct progresul științific și tehnologic al societății globale. Aceste reviste sunt indexate în Web of Science Core Collection, cea mai importantă bază de date bibliografică și bibliometrică din lume. Baza de date Web of Science indexează și cotează astăzi (septembrie 2020) un număr de 12.186 de reviste din toate domeniile științei, din 83 de țări, România având 48 de reviste, iar dintre acestea numai trei reviste sunt pe domeniul economic și anume: „Amfiteatru Economic” (ASE București), „Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research” (ASE București) și „Romanian Journal of Economic Forecasting” (Academia Română).
Indexată în baza de date Web of Science din 2008, revista „Amfiteatru Economic” a venit în sprijinul comunității științifice din domeniul economic, facilitându-le autorilor și cercetătorilor publicarea articolelor științifice. Conceperea, redactarea și publicarea unui articol științific este un proces complex și de durată, care își are locul și rolul său distinct în finalizarea și valorificarea oricărei cercetări științifice prin răspândirea ideilor și a rezultatelor obținute în cadrul comunității științifice și către publicul larg. O lucrare care aduce în prim-plan o serie de bune practici în conceperea, redactarea și publicarea unui articol științific pe domeniul științelor economice și administrarea afacerilor a fost elaborată de jurnaliștii din redacția revistei „Amfiteatru Economic”, respectiv Vasile Dinu, Gheorghe Săvoiu și Dan Cristian Dabija. Aceștia au publicat în 2015 cartea „A concepe, a redacta și a publica un articol știinífic. O aboradre în contextul cercetării economice”. Autorii abordează sistematic procesul de concepere, redactare și publicare a unui articol științific, printr-un demers logic, pornind de la provocările clasice și moderne ale fiecărui domeniu în parte, cât și a cercetării științifice multi, pluri, trans și crosdisciplinare actuale, trecând la descrierea elementelor structurale ale unui articol științific și a cerințelor privind redactarea sa, prezentând apoi aspecte relevante referitoare la deontologia cercetării şi a publicării, pentru ca în final să se refere la modalitățile de diseminare a rezultatelor investigaţiilor derulate. Impactul lucrării în cadrul comunității științifice din domeniul economic din România este vizibil prin acordarea, de către Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), în anul 2016, a distincției Cea mai bună carte din domeniul economic, iar în anul 2019, a doua ediție a cărții a primit premiul „Victor Slăvescu” al Academiei Române.
Pentru a se apropia mai mult de publicul larg, jurnaliștii de la această revistă au venit în sprijinul acestuia prin crearea unei rubrici – Amfiteatru Economic vă recomandă – care cuprinde rubrici referitoare Bune practici (reflectă experiențe deosebite care prezintă interes pentru cititorii revistei); Eseu (conține lucrări inter și transdisciplinare de natură teoretico-filosofică pe specificul tematic al unui număr), Personalia (evocarea unor personalități care au marcat științele economice românești și europene), Recenzii (permit diseminarea de informații privind noile lucrări și publicații de prestigiu în domeniul economic) și Evenimente economice deosebite la nivel național și internațional.
Jurnaliștii de la această publicație sunt conștienți de faptul că valoarea acesteia depinde într-o foarte mare măsură de contactul mai intens cu colaboratorii revistei, fie ei autori sau cititori. Plecând de la acest aspect, pe pagina web a revistei au fost postate o serie de materiale cu privire la tematica revistei, ghidul autorilor, dar și al recenzorilor, reguli de etică, conferințele și întâlnirile Amfitearu și altele. Tot în acest sens au fost organizate de către revistă mai multe workshop-uri pe tema „Bune practici privind conceperea redactarea și publicarea unui articol științific”, cu referire la: elementele structurale ale unui articol științific, stilul științific de redactare, redactarea bibliografiei, reguli de tehnoredactare, cum poate fi prevenit și evitat plagiatul, baze internaționale de date în domeniul științelor economice, indicii scientometrici ai revistelor, criterii relevante în alegerea revistelor economice, modalități de optimizare a citărilor articolelor științifice. Astfel de întâlniri și workshop-uri au fost organizate la mai multe facultăți cu profil economic de la universități din țară și străinătate: ASE București, Universitatea din Craiova, Universitatea din Suceva, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Spiru Haret din București, Universitatea din Pitești, Universitaea din Târgoviște, Universitatea din Debrecen, Ungaria, Universitatea din Szczecin, Polonia, Universitatea din Katovice, Polonia.
Din câte știu, la nivelul Comitetului Director, s-a adus în discuție o problemă care frământă o parte importantă a jurnaliștilor, și anume integrarea presei științifice în cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. În acest sens aș veni cu următoarea propunere: crearea unui Departament al jurnaliștilor de știință în cadrul structurilor UZPR. În acest fel s-ar crea un cadru favorabil de promovare a activității științifice, prin popularizarea rezultatelor cercetării științifice și s-ar facilita dilogul dintre cercetători, jurnaliștii de știință și publicul larg, nespecializat, ceea ce ar contribui la o mai bună înțelegere publică a științei. Cu alte cuvinte, s-ar produce o creștere a implicării publice în problematica științei. În acest fel, în cadrul activităților UZPR, jurnalismului de știință i s-ar acorda un loc mai important decât până acum.
Vasile Dinu
Redactor-șef al revistei „Amfiteatru Economic”
(Revista UZP nr. 20/2020)