Remarci rasiste și tăcere (nu prea) diplomatică

Aseară, în emisiunea ,,În gura presei’’, pe care o realizează pe canalul Antena 3, Mircea Badea a făcut un gest pentru care merită respectul și simpatia noastră. Adică a readus în atenția publică un incident mult prea repede făcut uitat în potopul de știri, care de care mai alarmiste, de la isteria Covid-19- ceea ce nu are nici-o legătură cu strategia de protejare a populației în fața amenințărilor pandemiei- până la recentul scandal din familia unei glorii a tenisului românesc. Mă refer la atacul cu o revoltătoare tentă rasistă la care a fost supus conaționalul nostru, antrenorul Marius Șumudică, de către un fost fotbalist și antrenor turc, Erman Toroglu, acum comentator sportiv al postului de televiziune ,,A spor’’. Atac proferat pe fondul discutării la respectivul post a neînțelegerilor financiare dintre Marius Șumudică și clubul Gaziantep: ,,Acest antrenor e un circar. Nu am văzut demult așa actor. Unde se crede?’’  Și, de parcă  nu i-ar fi fost suficient, comentatorul a revenit în alți termeni mai vehemenți și absolut de neacceptat: ,,Se comportă (Marius Șumudică n.n.) ca un țigan, un țigan’’. Replici care l-au deranjat pe redactorul emisiunii și l-au făcut să îl roage pe invitat să nu mai spună așa ceva. Reacția interlocutorului a fost în aceeași notă agresivă, ba chiar trivială: ,,Cum să nu spun, fraților? Cum să îi spun, cerșetor?’’ După ce se pare că a fost admonestat pentru atitudinea și pentru limbajul său, Erman Toroglu a revenit, mieros, cerându-și scuze rromilor, cărora, pe deasupra, le-a declarat că ,,îi iubește foarte mult’’. 

 În acest fel, discuția putând fi considerată ca încheiată. Dar chiar poate fi ea încheiată? Aceasta este întrebarea pe care a pus-o, în mod public și cu mare franchețe, Mircea Badea. Întrebare pe care și-o pune orice om de bună credință, cu atât mai mult cu cât, relativ recent, un alt român, antrenorul Sebastian Colțescu, a fost suspus unor foarte severe critici, după ce a folosit termenul-,,negru’’- referindu-se la un tehnician de la echipa turcă Basakșier, al cărui comportament antrenorul român a considerat că nu respecta anumite reguli.

 Atât de mare a fost scandalul, încât de la nivelul instituției președintelui Recep Tayyip Erdogan a fost emis un comunicat de presă în care se condamna remarca rasistă și se cerea UEFA să ia măsuri dure împotriva lui Sebastian Colțescu. ,,Susținem necondiționat lupta împotriva rasismului și discriminării’’- așa se încheia documentul emis în numele președintelui Turciei. Principiu care, de bună credință fiind, ne-am fi așteptat să opereze în cazul tuturor declarațiilor cu caracter rasist, discriminatoriu, indiferent dacă acestea sunt făcute de cetățeni turci sau de cetățeni ai altor state, inclusiv România, aflați în această țară. Cu atât mai mult cu cât, după cum avea să menționeze Paul Papp, fost jucător la Universitatea Craiova, termenul ,,țigan’’ a fost și este folosit de multe ori, tot în Turcia, atunci când era vorba despre români.

 Că, până acum, nu avem certificarea faptului că declarațiile absolut incorecte și jignitoare ale comentatorului sportiv al postului ,,A spor’’, care l-au vizat pe conaționalul nostru Marius Șumudică nu și-au primit replica meritată de la autoritățile Turciei,acesta este un fapt de care luăm cunoștință ca un fapt împlinit. Mult mai greu de calificat este, însă, faptul că lipsesc luările de atitudine, în primul rând din partea FRF. Fapt remarcat și comentat cu severitate tot de către Mircea Badea. Și asta cu atât mai mult cu cât este bătător la ochi contrastul între viteza de supersonic  cu care Federația Română de Fotbal și-a pus cenușă în cap în cazul lui Sebastian Colțescu și lipsa totală de reacție de care aceeași federație dă dovadă în cazul lui Marius Șumudică. După cum, la fel de îndreptățite sunt și criticile lui Mircea Badea la adresa altor entități și persoane altminteri foarte vocale atunci când este să arate cu degetul numai și numai într-o anumită direcție și să acuze numai o anumită formațiune politică  opusă liniei ideologice a guvernanților și a președintelui Klaus Iohannis.

 Să nu uităm, de asemenea, că la începutul acestui an a  fost promulgată și produce efecte Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului, care prevede sancțiuni aspre pentru cei care vor recurge la expresii defăimătoare la adresa concetățenilor noștri de etnie rromă. Lege care prescrie norme clare de comportament despre care ar fi bine ca instituții publice și cetățeni ai statelor cu care țara noastră întreține relații diplomatice și de altă natură să fie informați și cărora, din respect pentru România și pentru români, să li se conformeze.       

  M-am referit, mai înainte, la membrii guvernului și la domnul Klaus Iohannis, întrucât, prin natura pozițiilor pe care le ocupă, sunt   primele personalități ale mediului politic de la care ne așteptam să își exprime, în mod public și categoric, dezacordul față de declarațiile ofensatoare, atât față de etnia rromă cât și față de români, ale  lui Erman Torgolu. Admit că, ocupat cu transpunerea în viață a politicilor de austeritate ale mult prea șubredei coaliții, premierul Florin Cîțu nu a avut timp să o facă, dar, în ceea ce îl privește pe Chiriașul de la Cotroceni, cred că, prin el însuși, principiul reciprocității îi cerea să adreseze președintelui Erdogan  un mesaj în care să condamne, cu aceeași fermitate, declarațiile pe care comentatorul postului de televiziune ,,A spor’’ le-a făcut la adresa compatriotului nostru, Marius Șumudică. În egală măsură, compatriot și al domnului Klaus Iohannis.

 Iar, dacă, nici până acum, domnul pseudo-președinte nu a făcut acest lucru și este aproape imposibil să îl mai facă, mă întreb ce l-a împiedicat pe ambasada României să transmită fie o declarație de presă fie o notificare adresată postului ,,A Spor’’ și să condamne asemenea declarații și practici rasiste și xenofobe? Pun întrebarea știut fiind faptul că oricare cetățean român, aflat pe teritoriul uni stat cu care țara noastră întreține relații diplomatice, beneficiază de protecția și de sprijinul ambasadei sau al consulatelor statului român pentru a-și apăra drepturile, libertatea și demnitatea. 

  Probabil, în această chestiune, cetățeanul român Marius Șumudică   nu s-a adresat ambasadei noastre de la Ankara. Dar asta nu poate fi și  justificarea lipsei de reacție a ambasadei, cu atât mai mult cu cât aici există persoane care monitorizează ce se discută și în ce termeni se discută, despre România și despre români în mass media din această țară. Să fi considerat diplomații români aflați la post că un asemenea subiect nu prezintă interes și asta i-a determinat să nu reacționeze? Iată o întrebare la care cred că nu ar fi rău să primim și răspuns. 

                                                                      Șerban CIONOFF

      

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.