Ca ziarist se pune întrebarea: în scrierea unor articole, cum devenim buni gânditori critici și cum ne formăm abilități de gândire critică prin folosirea logicii și tehnicilor de gândire critică?
Să specificăm faptul că gândirea critică este o disciplină din spațiul academic având drept surse: ,,filosofia, educația” și nu în ultimul rând „logica”.
Tehnicile de gândire critică ne impun să învățăm a raționa și a argumenta logic, despre a recunoaște, analiza și evalua argumentele, forme și alte forme de argumentare validă, raționamente cu propoziții categorice. În acțiunea noastră de a învăța, mai facem recurs de asemenea și la: ”retorism, persuadare, analiză cauzală, argumente prin analogie și modele, erori în raționamente-sofisme, despre definiție, vaguitate și ambiguitate, credințe și opinii.”
Dezvoltând abilități de gândire critică, un ziarist se autoeducă și devine profesionist. Un ziarist, format în acest spirit poate fi un ,,rebel sceptic” și pune mai întâi în cumpănă tot ceea ce spun opinenții, cu care el interacționează.
Gândirea critică obiectivă are „valoare etică și democratică.”
Din aceste perspective, în spațiul socio-economic-politic statal, ziaristul profesionist poate susține :
- un echilibru în ceea ce privește acumularea și repartiția în societate,
- un spirit societal de etică și echitate,
- egalitate în fața legilor,
- conlucrarea, echilibrul și separarea puterilor în stat.
De asemenea, ziaristul cu o gândire critică aplicată la o democrație constituțională, în care prezența la vot este de numai 30%, prin opiniile, atitudinile și articolele sale poate contracara alterarea democrației constituționale și chiar instaurarea unei posibile dictaturi.
Un ziarist profesionist ca gânditor critic, în comportamentul său, trebuie să accepte 50%, din tot ceea ce se spune politic în jurul său și 50%, trebuie să respingă opiniile celorlalți sau propaganda sistemului politico-economic, din care el face parte.
Ziaristul profesionist, în capacitatea sa de a cumpăni și examina critic: opinii, acțiuni propagandistice, tendințe de manipulare, trebuie să-și desvolte abilități raționale privind evaluarea argumentelor. În acest sens, ziaristul profesionist poate face apel la filosofia occidentală, ce are două trăsături fundamentale și anume: 1.- angajament față de adevăr (chiar în pofida presiunilor sociale sau politice de a ignora adevărul); 2.desvoltarea virtuților indivizilor, asociată cu înțelepciunea sau cunoașterea și cu discernământul critic (și autocunoașterea).
Ștefan Melinte / UZPR OLT