default-logo

Jocurile Olimpice de la Tokyo, presa și pandemia…

Jocurile Olimpice de la Tokyo constituie un subiect fierbinte în aceste zile. Informații venite din cele mai diferite zone ale celor implicați direct – Comitetul Internațional Olimpic, Comitetul de Organizare Tokyo 2020, Guvernul nipon, Agenția Mondială Anti-doping, personalități ale lumii sportului, mass-media etc -, deși unele contradictorii și care provoacă puternice îngrijorări (vezi ultimul articol pe această temă din prestigiosul Times) conduc spre o singură idee: Jocurile Olimpice se vor organiza așa cum a fost prevăzut, chiar dacă în condiții fundamental schimbate. Articolul din Times – conform dezvăluirilor unui înalt funcționar japonez, guvernul, în ciuda declarațiilor publice, ar pregăti în secret o anulare a marelui eveniment, cu asumarea organizării acestuia în 2032, an deocamdată vacant -, a provocat o veritabilă furtună. Motiv pentru care reacțiile oficiale nu au întârziat să apară, „Nu avem, în acest moment, nici un motiv să credem că Jocurile Olimpice de la Tokyo nu se vor deschide pe 23 iulie, pe Stadionul Olimpic din Tokyo… Acesta este motivul pentru care nu există nici un plan B și acesta este motivul pentru care ne angajăm pe deplin pentru a face aceste Jocuri în condiții de siguranță și de succes.”( În paranteză fie spus, declarație care seamănă cu cea din martie anul trecut, pe de o parte, iar pe de alta, după cum scria Nancy Gillen în ”insidethegames”, este greu de crezut ”că CIO nu are, de fapt, un „Plan B”. Ar fi culmea prostiei de a miza atât de mult pe punerea în scenă a Jocurilor, dar fără nici o opțiune alternativă în cazul în care, așa cum se prezintă situația cu privire la pandemie COVID-19, este cumplită”. Reacția Primului-ministrul al Japoniei, Yoshihide Suga, în cadrul unei sesiuni parlamentare („Sunt hotărât să găzduiesc Jocurile Olimpice sigure la Tokyo, în semn al victoriei umanității asupra noului coronavirus”), precum și a Comitetului de Organizare, care a reiterat într-o declarație că se concentrează „pe deplin” asupra pregătirilor pentru găzduirea Jocurilor Olimpice (23 iulie-8 august), la unison cu Guvernul japonez și orașul Tokyo, Comitetul Olimpic Internațional (IOC) și Comitetul Paralimpic Internațional (IPC), conduc spre o singură și evidentă concluzie. Totuși, o umbra de îndoială persistă…

În contextul general al desfășurării unei ediții a Jocurilor Olimpice, presa joacă un extrem de important rol, dovadă că numărul ziariștilor acreditați a depășit, la ultimele ediții, chiar numărul sportivilor în competiție. Indiscutabil, vor exista schimbări profunde și în cee ace privește activitatea media la Tokyo. Care sunt previziunile? Este și motivul pentru care, Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS) a inițiat o discuție on-line – ”Let’s talk about Tokyo Olympics” (Să discutăm despre Tokyo olimpic, în scopul de a avea ”o discuție deschisă despre viitorul acestui eveniment important, în încercarea de a clarifica câteva puncte de interes referitoare la situația existentă, pentru a evita speculațiile. Anul trecut speram că 2021 va fi mai bun, acum ne confruntăm cu faptul că lupta împotriva Coronavirusului sau Covid-19 are multe fețe  și nu s-a terminat și acesta este un moment foarte delicat. Sportul din fiecare țară a găsit soluții pentru a supraviețui, deoarece chiar și fără spectatori continuă să ofere publicului speranța că într-o zi viața se va întoarce, dacă nu ca înainte, măcar mai bine decât acum cu siguranță” (Gianni Merlo – președinte AIPS). Au luat parte la dezbatere ziariști din 120 de țări, între care s-au aflat jurnaliști participanți numeroase ediții ale Jocurilor Olimpice (unii dintre ei și foști campioni) – Vincent Amalvy (Franța), Donna De Varona (SUA), Gary Kemper (SUA), Shinsuke Kobayashi (Japonia), Andreas Schirmer (Germania), Steve Wilson (SUA), Jaap de Groot (Olanda), Jack Zhou (China), membri ai Comitetului Executiv al AIPS ș.a. – care au avut în centrul discuțiilor activitatea presei la Tokyo, condițiile de lucru și modul cum se vor putea acoperi toate evenimentele.

Importantă în acest context a fost intervenția Luciei Montanarella, șeful operațiunilor media al CIO, recunoscută pentru o activitate de peste 30 de ani în media olimpică, atât ca journalist, dar și ca factor implicat și responsabil în organizare, fiind director media la multe evenimente de mare anvergură. 

De la debut, Lucia Montanarella a subliniat că acoperirea Jocurilor nu va fi o sarcină ușoară pentru jurnaliști și fotografi. „Lucrăm cu autoritățile japoneze și Organizația Mondială a Sănătății pentru a desfășura cele mai sigure Jocuri Olimpice posibile. Când vine vorba de presă, este clar că aceste Jocuri vor fi foarte diferite. Restricțiile de mișcare vor avea loc pentru siguranța japonezilor, a sportivilor și a tuturor celor acreditați pentru eveniment, nu cu scopul de a limita presa, desigur, ci pentru a asigura cele mai sigure Jocuri. Am reproiectat locurile din Centrele de presă și de la tribunele presei și toate zonele de presă au fost ajustate pentru cerințele distanței fizice: la 2 metri de sportivi și la 1 metru de restul părților interesate. Prin aplicarea acestor restricții, am pierdut evident o capacitate enormă de poziții media, în special pentru fotografi, dar ne gândim, înainte de toate, la siguranța participanților… Pe 4 februarie, CIO va prezenta un plan, care va conține toate reglementările și restricțiile pentru presa acreditată, urmând ca acesta, pe 10 februarie, să fie pus în dezbatere, cu prilejul unui briefing on-line cu membrii CIO și ai Comitetului de Organizare, pentru a discuta aceste măsuri… Este foarte important, de asemenea, ca, înainte de 19 februarie, să știm exact câți dintre cei care s-au acreditat intenționează cu adevărat să se deplaseze, pentru a avea un tablou exact al numărul de reprezentanți ai presei care vor fi la Tokyo”.

Conform Luciei Montanarella, au fost elaborate patru scenarii: „Imediat după decizia din martie 2020, am simțit că avem nevoie de o adevărată «bilă de cristal» pentru a ne da seama cum va fi lumea în 15 luni… Am creat patru scenarii diferite, de la unul care avea restricții de călătorie la unul în care pandemia era aproape dispărută. Scenariul actual seamănă foarte mult cu unul dintre cele pe care le-am creat, cu pandemia încă printre noi. Suntem în acest scenariu chiar acum, desigur într-o situație, totuși, diferită de anul trecut. Au loc evenimente sportive, sportivii se antrenează și concurează, dar știm că ne confruntăm cu o provocare uriașă, adică să creăm un «balon» pentru toți sportivii. Un lucru este să creezi un «balon» pentru 200 de sportivi într-un singur sport și este foarte diferit să realizezi un «balon» pentru mii de sportivi din diferite sporturi, care se vor afla în interiorul Satului Olimpic…

În ceea ce privește mass-media, este practic imposibil să creezi un asemenea cadru pentru jurnaliști, deoarece aceștia nu vor locui în Satul Olimpic, ci în diferite hoteluri. Facem tot ce putem pentru a ne asigura că oricine dorește să călătorească la Tokyo va avea toate condițiile, dar vor fi câteva linii directoare care trebuie urmate înainte, în timpul și după eveniment, în ceea ce privește testarea și măsurile sanitare. Zilele în care fiecare journalist decidea la ce eveniment să participe nu vor fi posibile…”.  

În sesiunea de întrebări, cu intervenții de la peste 280 de jurnaliști, Lucia Montanarella a menționat, de asemenea, și câteva aspecte pozitive. „Pentru prima oară, odată cu finalizarea evenimentelor live, filmările vor fi disponibile pentru reproducere pe suport media, inclusiv digital. Va exista un feed pe site pentru a oferi cât mai mult conținut posibil… De asemenea, nu va exista o acreditare virtuală pentru a acoperi Jocurile de la distanță. Vom acorda prioritate celor care fac efortul de a călători, cu toate dificultățile și investițiile pe care le aduce acest lucru, încercând să le oferim cât mai multe oportunități, deoarece trebuie să avem un echilibru adecvat…”

În ciuda faptului că Guvernul japonez, Comitetul Olimpic Internațional și Comitetul Paralimpic Internațional au respins cu tărie orice speculație privind o nouă anulare a Jocurilor, situația este încă, să recunoaștem, suficient de incertă. Parlamentarii opoziției nipone au cerut amânarea sau anularea, iar Asociația Medicală din Tokyo a sugerat ca evenimentul să aibă loc în spatele ușilor închise („Ei trebuie să abandoneze ideea de a sărbători secolul invitând oameni din diferite țări”, a declarat președintele său, Haruo Ozaki, ziarului Asahi Shimbun, cerând Jocuri „fără spectatori”), în timp ce un sondaj a reliefat faptul că majoritatea populației din zona Tokyo nu agrează organizarea Jocurilor. Să nu omitem nici faptul că aceste Jocuri au condus și la costuri uriașe de organizare, cu mult peste edițiile anterioare.

Comitetul Executiv al CIO se va întruni la 27 ianuarie, pregătirile pentru Jocurile Olimpice fiind un subiect cheie pe fondul îndoielilor actuale. CIO a trimis, săptămâna trecută, o scrisoare Comitetelor Naționale Olimpice cerându-le să se implice activ în contactul cu guvernele lor pentru a obține o „imagine completă” cu privire la situația vaccinării în țările lor. Se preconizează că CNO vor raporta IOC la începutul lunii februarie. Președintele Thomas Bach a vorbit cu CNO cu privire la planurile pentru Tokyo 2020 și Beijing 2022. „În toate aceste conversații și inițiative, CIO este ghidat de patru principii: în primul rând, să organizeze Jocurile Olimpice într-un mediu sigur pentru toată lumea… În al doilea rând, ar trebui să se acorde prioritate vaccinării grupurilor vulnerabile, asistentelor medicale, medicilor și tuturor celor care țin societățile noastre în siguranță… În al treilea rând, încurajăm toți participanții olimpici și paralimpici cărora li se oferă vaccinarea să o accepte, de asemenea ca un act de solidaritate cu gazdele japoneze și cu colegii lor participanți. În al patrulea rând, vaccinarea nu va fi obligatorie… Vaccinul nu va fi un «glonț de argint» pentru Jocuri, dezvoltarea lor a amplificat, totuși, speranțele că Jocurile vor merge mai departe…”

La începutul lunii februarie, CIO, CIP și Tokyo 2020 vor publica primele ediții ale «Playbook-urilor» care vizează părțile interesate și implicate în aceste Jocuri. În aceste Playbook-uri vom încerca să explicăm exact cum ne propunem organizăm evenimentul din această vară și să precizăm responsabilitățile personale ale fiecărei persoane care va participa la Jocuri, pentru a asigura o desfășurare în condiții sigure… Comparativ cu martie 2020, știm acum mult mai multe despre cum se comportă virusul COVID-19, mult mai multe despre cum să organizăm evenimente sportive sigure în timpul unei pandemii și suntem încurajați de lansarea internațională a mai multor vaccinuri… Până la Jocurile din această vară, suntem optimisti că numărul zilnic de cazuri va fi mult mai mic decât în ​​aceste luni întunecate de iarnă. Suntem, de asemenea, încrezători că programul extins de testare care urmează să fie implementat înainte, în timpul și după Jocuri – una dintre măsurile care vor fi luate de către părțile interesate din Jocuri – va contribui la minimizarea riscului de transmitere a virusului. În cele din urmă, fiecare eveniment sportiv care a avut loc la nivel global de la izbucnirea virusului ne-a oferit tuturor experiențe valoroase de învățare care ne ajută să ne modelăm continuu planurile pentru Tokyo… Nu există nicio îndoială că Jocurile Tokyo 2020 vor fi foarte diferite față de orice altă ediție anterioară… Cu toate acestea, credem că, prin măsurile și planurile solide pe care le avem, Jocurile pot și vor avea loc în siguranță…”, a declarat Thomas Bach, președintele CIO.

Emanuel FÂNTÂNEANU

Membru Comitetul Executiv AIPS

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.