Cinstind memoria personalităţii marelui patriarh Iustinian Marina la 40 de ani de la trecerea acestuia în nefiinţă, la editura Basilica, a apărut în condiţiile grafice de excepţie ale unui fermecător album de artă o nouă monografie consacrată „Leagănului cetăţii“ Bucureştilor, cum numea Nicolae Iorga catedrala cunoscută azi miilor ei de credincioşi, Mănăstirea Radu Vodă.
Patriarhul Iustinian Marina poate fi socotit al treilea ctitor al catedralei, după Alexandru II Mircea şi nepotul său, Radu Vodă. Catedrala de pe dealul cu acelaşi nume din mijlocul Bucureştilor a fost ridicată odată cu casele domneşti, aşa cum se ştie, şi cu scopul nobil de a fi şi prima mitropolie a Ţării Româneşti. Distrusă de turci în vremuri vitrege, ea a fost ridicată din nou din temelii de Radu Mihnea, nepotul lui Alexandru II Mircea.
Astăzi ea se înfăţişează rectitorită cu o îngrijire sărbătorească de patriarhul fiu de ţăran Iustinian Marina care a hotărât să se odihnească aici la capătul vieţii atât de bogată în dăruirea pe altarul ortodoxismului românesc, pe care l-a şi apărat hotărâtor, înfruntând cu statornic curaj şi cu o diplomaţie strălucită vicisitudinile unei istorii atee.
Acest „leagăn“ al cetăţii se bucură de slujirea unei comunităţi monahale mai mult decît restrânsă, alcătuită din călugări cu studii şi doctorate sub conducerea unui încă tânăr şi învăţat arhimandrit, Nectarie Şofelea, doctor la rândul lui în filosofie şi autor al unor lucrări şi studii care atestă virtuţile autenticului cărturar din stirpea celor aleşi să lase pe urma lor o operă de constructor şi de istoric, de cercetător al implicaţiilor filosofice, ale doctrinei creştine ortodoxe.
Este de menţionat că aici a slujit cu o rară dăruire şi cu înţelepciune şi cu o unanim recunoscută aplecare duhovnicească spre credincioşi ani importanţi ai tinereţii şi ai maturităţii sale actualul arhiepiscop al Râmnicului, dr. Varsanufie, încă de la 33 de ani episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Dr. Nectarie Şofelea, arhimandritul stareţ al mînăstirii de azi Radu Vodă a îmbogăţit prin sârguinţa gospodărească şi luminoasa gândire de cercetător al istoriei şi a sporit astfel ecoul clopotelor domneşti ale mănăstirii, încât şi în zilele de rând ale săptămânii şi neapărat ale sărbătorilor este luat la propriu cu asalt dealul de la Radu Vodă de mii de credincioşi care-şi găsesc sub bolţile catedralei voievodale liniştea sufletească şi întărirea sufletească în binecuvântarea sa sacerdotală.
Nu e întâmplător, astfel, că remarcabila lucrare intitulată „Sfânta Mănăstire Radu Vodă din Bucureşti“ a apărut cu binecuvântarea Preafericitului Patriarh Daniel care, în admirabila sa prefaţă „Misiune prin cult şi cultură. Istoria şi activitatea mănăstirii Radu Vodă“, spune: „Felicităm pe autori şi binecuvântăm publicarea acestei lucrări.“
Autorii sunt trei învăţaţi istorici şi comentatori ai universului ortodoxiei româneşti: dr. Oana Mădălina Popescu, arhim. Policarp Chitulescu şi, bineînţeles, arhim. Nectarie Şofelea, care, pornind de la o bibliografie complexă şi bogată au creat o operă capabilă să oglindească inspirat şi cu mijloace ştiinţifice superioare o carte care merită să stea în toate bibliotecile. „Lucrarea de faţă a fost elaborată la împlinirea a 40 de ani de la moartea Patriarhului Iustian Marina (+1977), noul ctitor al mănăstirii Radu Vodă. Ea prezintă, pe rând, elemente din istoria şi arta sfântului lăcaş, precum şi aspecte din viaţa de azi a comunităţii monahale. Ca suport documentar, s-au folosit lucrări de istoriografie, izvoare istorice edite, precum hrisoave şi zapise, cronici, relatări ale unor călători străini care au vizitat mînăstirea, dar şi rezultate ale cercetărilor arheologice desfăşurate la Radu Vodă. Însă, cea mai mare parte a lucrării a fost realizată pe baza izvoarelor istorice inedite, a documentelor de arhivă şi a manuscriselor păstrate la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, la Serviciul Municipal Bucureşti al Arhivelor Naţionale, Secţia de Manuscrise-Carte rară a Bibliotecii Academiei Române şi la Biblioteca Sfântului Sinod. Aceste documente inedite, dintre care cele mai multe erau scrise în limba română cu caractere chirilice, dar şi în limba slavonă sau greacă, au fost transcrise/traduse şi analizate critic, fiind oferite publicului în premieră, în această carte.“
Aşadar, putem să afirmăm că ne aflăm în faţa unei opere care cu adevărat cinsteşte şi „Leagănul cetăţii“ şi personalitatea marelui Patriarh Iustinian Marina, căruia arhimandritul stareţ Nectarie Şofelea i-a instalat în aceste zile, chiar în faţa intrării în Catedrală, un frumos bust în bronz semnat de sculptorul Paul Popescu, bust care, în ipostaza sa originală, a fost instalat mai întâi în Parcul Arhiepiscopiei Râmnicului şi apoi, în copie, în faţa Mînăstirii ridicate în satul natal al Patriarhului Iustinian Marina.