“Sila morală pe care-o produce menajeria de curiozităţi zoologice din Dealul Mitropoliei ne face să ne ‘ntrebăm cu drept ce caută acolo o seamă de oameni de o reputaţie curată şi mai cu seamă la ce mai reclamă asupra monstruozităţilor din aşa-numitele alegeri puse la cale de Ţepeluş, Pelin et Compania? La ce urechi se adresează bunăoară fraza:”
…………………………………………………………………………….
“Aceste vase prin care o societate coruptă îşi scurge urâciunea şi decrepitudinea morală au ele măcar o umbră de înţelegere pentru adevăr, o umbră de apreciare în materie de drept şi de morală?
Locul de reflecţie ce li se cuvinte acestora este, după cuvântul sfânt al d-lui Dimitrie Brătianu, puşcăria pentru unii, carantina pentru alţii.”
………………………………………………………………………………
“Numai pentru a ilustra cuvintele mesajului:
„… mulţumesc ţării pentru liniştea şi ordinea ce-au domnit pretutindeni în tot timpul perioadei electorale…” MIHAI EMINESCU OPERA POLITICA 1882-1883, 1888-1889, „TIMPUL”, „ROMÂNIA LIBERĂ”, „FÂNTÂNA BLANDUZIEI”, EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S, EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE, Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC, Editura Academiei RSR, 1985-1989, Vol XIII
Conştiinţa morală este glasul lui Dumnezeu în sufletul credinciosului, glas care-l îndeamnă la împlinirea legii morale. Glasul acesta îl poate cunoaşte fiecare, căci după credinţa noastră conştiinţa s-a născut deodată cu omul. Ea este de obârşie dumnezeiască. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: «Când Dumnezeu l-a făcut pe om, a sădit în fiecare judecata nemincinoasă a binelui şi a răului, adică regula conştiinţei»Sfântul Ioan Gură de Aur, Expunere la Psalmul 147, 3, Migne, P. G., vol. LV, col. 482. 212
Observând cu atenţie evenimentele care se produc în jurul nostru şi în viaţa noastră, înţelegem că toate se petrec într-o anumită ordine sau după o anumită rânduială.
Raţiunea vede o anumită ordine a firii. În funcţie de această ordine, ştiinţa a stabilit legi după care se constată că universul funcţionează. Există aşadar legi ale naturii, există o ordine, o rânduială, care domneşte atât în universul mare cât şi în universul mic. Se vorbeşte despre o întreită ordine, fizică, logică şi morală.
Conştiinţa morală garantează existenţa ordinii morale la nivel individual şi chiar colectiv. În baza conştiinţei morale au fost impuse cu timpul norme morale pentru folosinţa comună. Conştiinţa morală este cuprinsă în conştiinţa religioasă prin care se întăreşte şi se desăvârşeşte. Existenţa conştiinţei morale este garantul cel mai sigur al respectării ordinii morale. Moralitatea faptelor rezultă din calitatea lor de fapte conştiente şi libere în raport cu Legea Morală.
Morala, fiind mai mult practică decât teoretică, reprezintă o disciplină normativă care stabileşte şi prezintă în mod sistematic şi critic norme adevărate şi reale pentru conduita şi îndrumarea vieţii omeneşti şi activităţii pentru realizarea Binelui.
Moralitatea este o stare, de fapt, care se constituie în procesul de raportare a faptelor libere şi conştiente la Legea Morală, dar totodată şi prin raportare la conştiinţa morală.
Legea Morală este universal valabilă şi autentică, indiferent de timp şi spaţiu, care susţine întreaga Lume şi Natură, revelată direct sau indirect, cât şi prezentă în firea tuturor fiinţelor cărora Dumnezeu le-a dăruit o libertate responsabilă şi o conştiinţă morală universală. Aceasta a fost redescoperită oamenilor în felurite moduri şi vremuri, dar este susţinută de Dragostea Dumnezeiască faţă de tot ceea ce există şi pe baza căreia întregul univers se susţine pentru a exista.
Scârba (dezgust, greaţă, silă) este un sentiment de respingere fizică şi morală a unui lucru sau fapt considerat imoral, impur, murdar, nesănătos, dezgustător. În comparaţie cu alte forme de respingere, scârba se manifestă prin ample manifestări corporale precum: greaţa, voma, transpiraţie, scăderea tensiunii corporale, tahicardie chiar şi ameţeli.
Îmi este silă… …de tot, de mizeria morală ce iese din haznaua numită viaţa din România mafiei. Îmi dau lecţii de morală indivizi ce se cred Dumnezei şi chiar uneori îţi hotărăsc destinul. Unii sunt judecători, alţii procurori, alţii directori, oameni politici, alţii aşa zişi oameni de afaceri…oameni aproape analfabeţi, daţi în vileag de presă.
Dar azi, nu vom fi ucişi de coronavirus, ci de corupţie, de ignoranţă, de prostie, de nonşalanţa cu care minimalizăm totul, de viteza cu care se pune preşul peste gunoiul din vieţile lor. Ne va ucide hăhăiala generalizată. Ne va doborî inconştienţa cu care tratăm realitatea din jurul nostru. Faptul că suntem o specie din ce în ce mai superficială, mai leneşă în gândire, lentă în a raţiona şi a asimila informaţia, ne va pune în genunchi.
Periodic, revin în discuţie subiecte de care ne lovim de zeci de ani. Şi tot periodic mi se ridică pielea de pe mine, simt un amestec de groază şi de silă. Văd reacţii infantile, groteşti, jumătăţi de măsură, cititul în diagonală este la ordinea zilei, sfaturile docte din fundul canapelei sunt aruncate pe piaţă cu o viteză înspăimântătoare.
Politica este mizerabilă, pentru că nivelul corupţiei de la noi este imens, incomparabil cu cel din alte ţări, pentru că numirile şi angajările se fac încă pe criterii îndoielnice, „dinozaurii” fac legea prin instituţii, traficul de influenţă putrezeşte orice tip de relaţie bazată pe meritocraţie. Se fură materiale, dezinfectanţi, se devalizează frenetic totul.
Nenorocirea asta va trece mai devreme sau mai târziu, dar prevăd că lucrurile se vor aşeza în matca lor. Ne agităm un pic acum, aruncăm cu scuipat peste tot, ne porcăim în dreapta şi-n stânga, dar vom continua să băgăm plicul în buzunar şi unii vor continua să-l accepte. Alţii zic că nici un sistem nu e perfect. Au dreptate. Eu îmi voi permite să adaug altceva: mizeria morală nu este peste tot la fel. Şi cred că este timpul să recunoaştem asta şi să facem ceva în acest sens. Scriu că-mi este silă şi groază, pentru că nu văd soluţia.
Viorica Nicolescu/UZPR