default-logo

Aniversări. Evocări arădene

Continuăm seria Evocări  și Aniversări arădene spicuind  din presa vremii câțiva scriitori care au publicat atunci. Am ales ziarul „Românul”.

A apărut în 1911, având mai multe etape de întrerupere în editare, ceea ce a presupus și schimbări în coordonare (iată câțiva dintre cârmuitori: Constantin Savu, Atanasie Hălmăgean, Laurențiu Luca, Constantin Savu, Vasile Stoica, Sever Micle, Pompiliu Putici ș.a.)

La 110 ani de la apariție, se cuvine să consemnăm că era un organ al Partidului Național Român, care avea și o pagină literară (conform Manifestului care însoțește prima ediție, chiar dacă din 1912 va fuziona cu ziarul Tribuna Poporului). 

Vasile Goldiș s-a stabilit la Arad în 1901 (fiind director la Școala Română Civilă  de Fete, iar din 1911 – director al Instititului Tipografic Concordia).

Astfel, în perioada 1911-1916, în Palatul Românul (a doua jumătate a sec. XIX), pe strada Anatole France, actuala stradă Vasile Goldiș din Arad, a existat sediul redacției Românul. 

Actualmente, clădirea, în stil eclectic, găzduiește Muzeul Memorial Vasile Goldis. Muzeul adăpostește documente, cărți, obiecte de muzeu, fotografii de epocă (clădirea fiind și reședința lui V. Goldiș).

În paginile ziarului Românul (cf. Eugen Gluck, M. Gluck, Borbala Farcaș) au publicat și au colaborat nume ilustre ale vremii. Ion Agârbiceanu a publicat numeroase schițe și drama „O moștenire” (1913).

Vasile Alecsandri a publicat „Cântecul gintei latine”.

Lui Dimitrie Anghel și lui Gheorghe Asachi le-au fost tipărite „Prolog”,  „Războiul-Prolog”, respectiv „Albina”, „Trântorul”.

Creația de poezie a lui Caragiale („Da… nebun” și „Accelerat nr.17”) și cea de proză („Bubico”, „Sărbători mâhnite”,„Fantezie”) a văzut lumina tiparului tot în Românul de Arad.

Mai trebuie adăugat faptul că și literatura de factură simbolistă a făcut pagini frumoase aici: Panait Cerna („Cântec”, „Cântec de martie”), Elena Farago („Vine toamna”, „Unui drumeț”), Alexandru Macedonski („Cafeneaua boemilor”, „Citiți-le la drum”, „Manuscrise găsite”), Al. T. Stamatiad („Țării mele”).

Ținând cont de faptul că ziarul se adresa românilor, paleta subiectelor era diversă. Nume de mari istorici și patrioți au colaborat, promovând, astfel, ideile și dogmele vremii: Nicolae Iorga, A. D. Xenopol, Al. Vlahuță, Aurelia Goga, Ștefan Cicio-Pop, Aurel Vlaicu, Ilarie Chendi, Sextil Pușcariu, Carmen Sylva, Ioan Slavici  ș.a (iar după 1935 caseta de redacție va cuprinde nume precum: Vasile Goldiș, Ioan Suciu, Iuliu Maniu, Iustin Marșieu, Alexandru Vaida Voevod, Romul Veliciu ș.a).

În concluzie, fără a avea pretenția unei exhaustive prezentări, ziarul Românul, clădit pe temelia unui „Manifest-Program”, a contribuit la întărirea ideii de unitate națională dar, prin aducerea unor scriitori în pagini, a rămas mărturie faptul că aceștia, prin creațiile lor, au contribuit la cunoașterea și promovarea mesajului desprins din opere. (sursa: colecția Românul).

Florica R. Cândea / UZPR, Filiala Arad 

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.