Doctor în psihologie, Nistor Becia aflat în linia întâi în bătălia cu temutul Sars-Cov2, în Marea Britanie

    „După aproape 12 luni de la declanşarea pandemiei, în Marea Britanie, situaţia e la fel de gravă. Percepem realitatea ca pe o adevarată stare de razboi!”, spune doctor in psihologie Nistor Becia, aflat în linia întâi în bătălia cu temutul Sars-Cov2.

       Nimeni, nici în cele mai negre vise, nu şi-ar fi putut imagina vreodată că vom ajunge să  trăim cu această molimă, de un an, deja. Doar că povestea nu e la trecut, e încă aici şi va mai fi o vreme. Sunt multe întrebări rămase deocamdată fără răspuns. Cele mai multe legate de stabilitatea genetică a virusului, ale cărui tulpini noi par că sunt mai dibace decât cele dintâi  documentate. Ca primă măsură impusă şi cea mai sigură a fost distanţarea socială. Şcoli închise, magazine, teatre şi restaurante închise, străzi şi viaţă încremenite.

 Studii recente au arătat că  izolarea din perspectivă psihologică poate produce o gamă largă de efecte, incluzând stări de anxietate sau depresive, de psihoze, stres, sentimente de confuzie, furie, frică, incertitudine şi teamă faţă de instabilitate. În asemenea împrejurări mulţi oameni ajung să îşi piardă orientarea.

 În Marea Britanie se intervine operativ în gestionarea unor astfel de situaţii pentru a preîntâmpina forme agravate. Doctor în psihologie Nistor Becia, originar din Dalboşeţ, jud.Caraş-Severin şi stabilit la Cardiff, spune căteama, incertitudinea, izolarea şi alţi factori generatori de dezechilibru emoţional au contribuit la impactul tot mai mare asupra sănătaţii mintale a populaţiei iar cazurile de criză în domeniul psihiatric sunt în creştere”. El este un admirator al sistemului naţional de sănătate britanic, despre care se spune că „e mândria ţării fiind unul dintre cele mai generoase din lume care oferă ficărui nativ sau imigrant, o asigurare ce acoperă toate nevoile medicale, inclusiv cele de consiliere în terapia cognitiv-comportamentală. De la începutul pandemiei, numarul persoanelor care s-au oferit voluntar să ajute serviciul naţional de sănătate se apropie de un milion. Numeroşi voluntari au lucrat în punctele cheie, acolo unde trebuia dus greul, in spitale, servicii publice sociale, etc”

Cum s-a implicat aflându-se în prima line?

 „În aprilie 2020, când epidemia de Coronavirus era la apogeu în Marea Britanie, în timp ce majoritatea oamenilor erau izolaţi la domiciliu, eu am decis să mă alătur armatei de lucrători din sistemul  public de sănătate care la fel ca şi mine şi-au lăsat familiile şi pe toţi cei apropiaţi pentru a ajuta în lupta cu pandemia. Aşa că timp de trei luni a trebuit să mă izolez şi eu de restul familiei locuind intr-o anexă din spatele casei de unde o puteam vedea pe fetiţa mea Elena de 9 ani, doar pe geam. Măsurile au fost stricte dar le-am respectat  întru totul pentru a-i proteja pe cei dragi mai ales că în centrul de sănătate unde lucram şi la spitalele pe care le vizitam zilnic, intram în contact cu foarte mulţi pacienţi infectaţi. Pandemia a adus cu sine numeroase modificări îndeosebi în ceea ce priveşte protocolul de intervenţie, lucrăm diferit faţă de normal. Relaţia mea de consiliere şi îngrijire a pacienţilor are loc în condiţii de igienă maximă, cu echipament de protecţie şi mască şi de cele mai multe ori cu ajutorul tele-medicinei, prin platformele on-line. Mă stânjeneşte această metodă  de lucru, imposibilitatea de a citi expresia de pe fețele acoperite de măști, de a simți o atingere fizică, de a distinge o formă umană sub echipamentul de protecție, eu preferînd să construiesc o relaţie terapeutică reală, împreună cu pacientul meu. E clar că nimic nu poate înlocui prezenţa fizică iar realitatea este întotdeauna mai bună decât contactul on-line cu oamenii aflaţi în îngrijirea mea.”

Psiholog clinician şi psihoterapeut, Nistor Becia, este îndrăgostit de ceea ce face, de profesia nobilă şi mult respectată, pe care şi-a ales-o. Consideră că evoluţia pacienţilor săi înseamnă şi propria evoluţie, cu fiecare caz pe care îl tratează, cu fiecare persoană care are nevoie de întervenţia sa. Preţuieşte mult mediul profesional în care s-a dezvoltat încă din anul 2009 şi care l-a ajutat să acumuleze o bogată experienţă indeosebi în diferitele terapii comportamentale, evaluarea psihologica a copiilor şi adulţilor şi în supervizarea specialiştilor clinicieni. 

Ulterior a devenit coordonatorul Departamentului Psihologic al Spitalului privat de psihiatrie „Priory” din Cardiff şi a fost  ales membru în Consiliul Diversităţii Culturale şi Etnice în cadrul Federaţiei Europene a Asociaţiei Psihologilor (EFPA) cu sediul  la Bruxelles, organizaţie a societăţilor naţionale în domeniul psihologiei, aflata în Spaţiul Economic European. 

Intre „a fi” si „a deveni” sau carieră în studiul poveştilor sufletului

Intre ce a fost la un moment dat  şi ce a devenit ulterior, pentru Nistor Becia, e cale lungă, de peste 12 ani. 

A fost jandarm in România şi a devenit doctor in psihologie in Marea Britanie, acolo unde şi locuieşte.

 De ce a ales astfel? Pentru că inimii nu-i poţi pune zăvor! A ales cu inima (dar şi cu mintea) şi spune ca nu regretă nicio clipa decizia! 

Provenit dintr-o familie modestă, cu o situaţie finaciară ce nu i-a permis să urmeze o facultate la zi, aşa cum şi-ar fi dorit şi cum cei mai mulţi foşti colegi ai săi au facut-o,  a optat pentru cariera  militară. Insă, după liceul absolvit in localitatea Bozovici, judeţul Caraş-Severin, alţi cinci ani de viaţă cazonă şi haină soldăţească au devenit amintire odată cu anul 2005 când unitatea de Transmisiuni din Caransebeş a fost închisă. Cum  anumite structuri ale armatei române, la vremea aceea, se desfiinţau rând pe rând si cum tânărul Nistor îşi dorea să rămână mai aproape de locul copilăriei sale, şansa i-a surâs oferindu-i o conjunctură favorabilă astfel încât tânărul soldat a reuşit, prin concurs, angajarea la Inspectoratul de Jandarmi din Reşiţa. 

  Curios din fire, dornic să studieze şi mai mult, aflat singur impotriva valului (colegii jandarmi optând pentru  drept) el a urmat psihologia la Universitatea braşoveană „Spiru Haret”.

„Zâmbesc acum când privesc în urmă şi îmi amintesc că mulţi colegi şi superiori din militărie faceau glume pe seama intersului meu de a studia psihologia. De fapt ei mă priveau ca pe unul dintre mulţi alţii care  încearcă să obţină o diplomă de licenţă doar pentru a spune că are studii superioare, ceea ce la vremea respectivă părea o normă în societatea românească. Doar că mie, această diplomă, mi-a deschis drumul spre cunoaştere, spre viaţa europeană şi mi-a dat aripi”, spune Nistor Becia care motivează decizia plecării din România prin întâlnirea persoanei dragi, a celei care urma să îi devină soţie, Amanda Holbrok, de origine britanică.

„Ajuns la Cardiff in anul 2009, odată cu echivalarea studiilor  de licenţă, am reuşit să profesez în domeniul psihologiei într-un spital-penitenciar pentru deţinuti cu boli  mintale. Un job greu, solicitant care m-a pus în faţa multor situaţii provocatoare în gestionarea stărilor de criză, în motivarea manifestărilor emoţionale a pacienţilor, în descifrarea diferitelor tipologii umane. Aici am lucrat  ca psiholog asistent pînă în anul 2012, când, printr-o întâmplare neaşteptată dar şi încurajat de  supervizorul meu din instituţie am decis să fac pasul următor.  Voiam mai mult şi aveam certitudinea că şcoala superioară urmată în România m-a format cu adevărat. Astfel m-am înscris la doctorat, la Institutul Metanoia din Londra, unde am avut şansa de a fi studentul celebrei profesoare Vanja Orlans cunoscută în lumea academică anglo-saxonă”.

Admiterea la doctorat -„The Golden Ticket” sau tichetul câştigător pentru un viitor sigur

„În Marea Britanie, concurenţa în domeniul psihologiei este acerbă şi cu greu te poţi apropia de profesie fără un doctorat”, povesteşte Nistor Becia şi spune că admiterea la programele de doctorat in psihologie este  unul dintre cele mai dificile examene. Mult timp a reflectat asupra momentului în care se afla, cu şanse egale, alături de absolvenţi de Oxford şi ai altor universitaţi londoneze de top, ca în final să fie singurul admis din sală, în programul şcolii doctorale. Examinatorii i-au apreciat „back-ground”ul profesional, cariera militară, diversitatea culturală, motivând că în profesia de psiholog este nevoie de oameni originali, cu capacitate de introspecţie şi reflecţie personală sporite, aşa cum de altfel a dovedit a fi. 

Diploma de doctor in psihologie i-a adus bucuria de a fi promovat, iar din aprilie 2020 este Psiholog ‘senior’ şi şef clinic în sistemul naţional de sănătate (NHS) al Serviciului de Diagnostic al Autismului din sudul Ţării Galilor, unde supervizează procesul de coordonare şi management al situaţiei de criză generate de epidemia de Coronavirus pentru persoanele cu dizabilităţi.

„In paralel cu activitatea  desfăşurată în spital şi în sistemul naţional de sănătate pot spune ca m-am facut cunoscut şi în cadrul Societatii Psihologilor din Marea Britanie (BPS) unde, pe durata studiilor de doctorat, am deţinut funcţia de ofiţer de legătură şi reprezentant al studenţilor doctoranzi, în felul acesta colaborînd cu diferite universităţi din Regatul Unit. In prezent reprezint Societatea psihologilor din Marea Britanie fiind desemnat membru în Consiliul Diversității Culturale și Etnice în cadrul Federației Europene a Asociațiilor Psihologilor (EFPA) cu sediul la Bruxelles”, mai spune psihologul.

Stabilit din motive familiale în Ţara Galilor, cu studii definitivate la Londra, psihologul român Nistor Becia, a primit cu respect, ceea ce ţara de adopţie, i-a oferit: cetăţenia! Şi asta după zece ani de carieră susţinută cu mult efort şi sacrificii,  cu tot sprijnul primit din partea celor apropiaţi.

„Sunt mândru să fiu britanic!  am spus după primirea certificatului de cetățenie în cadrul unei onorante şi impresionante ceremonii. De multe ori m-am întrebat dacă există ceva care să determine o persoană să se simtă britanică în afară de mândria de a fi parte din țara în care locuieşte. Nu contează că nu te-ai născut aici, nu îţi sunt rădăcinile, părinţii sau bunicii, aici. Contează sentimentul de apartenență dobândit în timp şi faptul că eşti mândru de asta! Eu sunt mândru de împlinirea mea profesională şi sufletească, aici, într-o ţară anglo-saxonă, multiculturală,  de şansele care mi-au fost oferite şi de modul în care ţara acesta m-a acceptat şi m-a adoptat! De aceea mă gândesc mereu la ceea ce pot să dau mai departe, la cum pot să răsplătesc cu bucurie atât de multe oportunităţi pe care viaţa mi le-a scos în cale!”

  Nistor Becia nu a uitat nicio clipă ţara natală, locul unde s-a format ca psiholog şi psihoterapeut, fiind co-autor al unor lucrări  şi articole apărute în publicaţii de specialitate.  Păstrarea legăturii în domeniul academic cu rădăcinile sale din România se face prin intermediul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Braşov, care i-a oferit premiul de prietenie şi apreciere pentru succesul său în domeniul psihologic şi eforturile sale continue de a menţine o strânsă colaborare cu locul de unde a plecat şi unde va continua să inspire studenţi şi specialişti.  Periodic,  revine la Braşov, unde susţine un curs de specialitate, punându-şi în practică abilităţile sale didactice.

Dalboşeţ-ul copilăriei sale nu l-a uitat după cum nu şi-a uitat nici diriginta din şcoala generală, pe d-na profesoară pensionară,  Icoana Budescu, semnatara monografiei satului. Volumul apărut în urmă cu aproape 15 ani, are nevoie de completările care ar ţine astfel pasul cu evoluţia şi transformările satului bănăţean din Valea Almăjului.  Cartea se află în pregătire şi va fi în curând reeditată cu sprijinul lui Nistor Becia.

 „Visul meu este ca acest volum să fie tradus în limba engleză şi publicat apoi în Marea Britanie, astfel încât monografia satului meu să rămână veşnică şi oricine, oriunde în lume să poată accesa pe internet această carte cu informaţii de suflet. Dar cel mai important, fiica mea şi nepoţii care vor urma şi care nu sunt sigur că vor fi vorbitori de limba română, vor putea să înţeleagă astfel, rădăcinile şi originea lor românească. Acesta va fi darul meu, pentru Elena! De la Tata, cu drag!”

Adriana Baghiu / UZPR

 

 

 

 

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.