◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Basarabia in actualitate

Bunelul, Guguță și Covidul

La crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), sovieticii au inventat o națiune nouă – cea moldovenească.

Cum ”poporul moldovenesc” avea nevoie de o limbă, au rezolvat problema simplu. Au redenumit limba română. Așa a apărut ”limba moldovenească”.

Apoi, ca să îi dea o formă potrivită ideologiei lor, comuniștii sovietici au închis limba română în grafia chirilică.

Să nu credeți că s-au mulțumit cu această oroare lingvistică. Pe Prut a fost ridicat un zid peste care nu putea zbura nici măcar un hulub(porumbel) cu un răvaș, darămite să treacă niște cărți scrise în grafie latină. Izolarea limbii române în Republica Socialistă Moldovenească a fost, cu puține excepții, ermetică.

Avem alfabet, avem nume, avem izolarea limbii române, lipsește ceva… Este nevoie de niște cărți scrise în “moldovenește”, și-au zis sovieticii. Ei realizaseră că oricâtă grafie chirilică ar băga în Luceafărul lui Eminescu și în Amintirile lui Creangă, nimic nu putea ascunde româna din aceste scrieri.

Au căutat talente printre ”moldoveni” și i-au pus să creeze în ”limba moldovenească”, în grafie chirilică, cu cenzura de rigoare. Ce eroare strategică!

Comuniștii nu puteau bănui capacitatea uluitoare de rezistență a limbii române chiar și în cele mai vitrege condiții.

Folosindu-se de vocabularul rămas în Moldova sovietică după izolarea limbii române, scriind în chirilică – pleiadă de scriitori născuți în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească au creat bijuterii literare sută la sută românești. Paradoxal, nu?

Limba Română a respirat sănătos prin textele lor. Și-a luat puterea creației chiar din închisoarea chirilică. Binecuvântată fii, închisoare!

România de azi îl știe pe Grigore Vieru cu versul său blând. Însă au fost și alți scriitori în RSSM care au poleit limba română și i-au dat o strălucire unică.

De pildă, Ion Druță. Frunzele sale de dor mă mângâie de fiecare dată când caut un text bun, candid, haios, dureros, naiv, românesc și plin de speranță. În ciuda propagandei și cenzurii din acele vremuri, în ciuda unor controverse din jurul autorului, romanul ”Frunze de dor” este splendid!

Am scris acest text nu pentru a vă iniția în istoria crudă a literaturii românești în vremuri sovietice între Nistru și Prut, ci dintr-un motiv cât se poate de prozaic și actual: blestematul de Covid.

Unul din scriitorii de legendă de peste Prut s-a infectat cu Coronavirus.

Este vorba de Spiridon Vangheli.

Spiridon Vangheli mi-a marcat copilăria. Mi-a făcut-o mai frumoasă, mai plină de sens într-o lume săracă, tristă și sură(gri). Astăzi se luptă pe viață și pe moarte cu efectele infecției.

Scriitorul este internat în spital, la Chișinău. Are 89 de ani și respiră cu ajutorul măștii de oxigen.

Spiridon Vangheli este cunoscut, dar mai ales iubit, pentru că l-a creat pe Guguță.

Cum cine este Guguță? Ah. Doamne. Nu am nici talentul, nici căderea să vă explic. Pot să vă spun doar că în timp ce mulți dintre copiii lumii l-au avut pe Mickey Mouse, pe Tom și Jerry sau mai știu ce personaje… Copiii din cea mai săracă țară din Europa l-au avut pe Guguță.

În Republica Moldova există desene animate cu Guguță. Există spectacole cu Guguță. Există un Teatru de păpuși cu numele lui Guguță. Există până și un tort care se numește Cușma lui Guguță. Sărăcia a împiedicat autoritățile să creeze și un parc de distracții în cinstea lui Guguță.

Mai bine îl las pe Spiridon Vangheli să vă spună cine este Guguță. Iată cum își începe povestea despre acest băiețel:

”Iarna l-a găsit sub cușmă, în satul Trei Iezi. I-a plăcut mătușii Ierne băiețelul. Au alergat atunci fulgușori din patru zări să-l vadă și l-au făcut alb din cap pînă-n picioare – un omuleț de zăpadă, numai că de sub cușmă ieșea un nouraș de fum. Fulgii credeau că Guguță face focul sub cușmă… He, de unde să știe ei că nu-i fum, ci-i suflarea lui Guguță? Și de ce să facă focul? Cînd și-a pus cușma în cap, a dat frigul afară. După ce au mai gospodărit prin ogradă, fulgii au chemat băiețelul la portiță. Guguță s-a frecat la ochi: drumul nu era. S-a suit Guguță pe portiță să vadă dacă este cîmpul. Cîmpul ședea pe cîmp și dealurile erau, dar s-au făcut toate albe și s-au tîrît către satul lui.

Tata i-a făcut cușma mai mare ca s-o aibă și la anul.
– Cade peste ochi, tată.
– D-apoi ridic-o, Guguță, că altă treabă n-ai în iarna asta.
Hm. Guguță n-are treabă?! Om vedea cui ar fi să-i cadă cușma. A doua zi Guguță se scoală cu noaptea în cap, iese în vârful picioarelor afară și dă mâncare la oi. Când a venit tata cu un snop de ciocleji, băiatul mergea călare pe berbec prin ocol.
– Tu ești, bre?
– A, bună dimineața, tată! și i-a făcut semn să ducă cioclejii la loc. De atunci Guguță avea grijă de oi.”

Vă rog să mă scuzați că am scris atât de mult. Mulți mi-ați cerut să îmi scurtez poveștile. Nu pot să o fac în acest caz.

Am vrut să vă fie cât se poate de clară importanța scriitorului Spiridon Vangheli pentru limba și literatura română în general.

În particular, prin Guguță, Spiridon Vangheli este bunicul, pardon, bunelul(așa li se spune bunicilor peste Prut) copiilor din Republica Moldova. Este și bunelul subsemnatului.

Nu îmi doresc ca pandemia să ne facă viața tristă și sură(gri) din nou. De aceea îi doresc din toată inima bunelului Spiridon Vangheli din satul ”Trei Iezi” multă, multă, multă sănătate! Sper să învingă urgia.


Vitalie Cojocaru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *