◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro18.04.2024

Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita și Mureș. „Dorințele noastre”(14 martie 2021 )

Reuniunea cu tema „Români pentru români. Solidaritatea românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita și Mureș” s-a desfăşurat la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, marți 14 martie 2021, după un program bine stabilit de către organizatorii celei de-a III a ediții: Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) și Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) 

       La întâlnirea care a avut loc la Muzeul Spirituațității Românești de la Catedrala Ortodoxă – Paraclis Episcopal din Sfântu Gheorghe, județul Covasna au participat conducerile principalelor asociații nonguvernamentale membre ale FCRCHM, instituții și personalități din țară care s-au remarcat prin acțiunile de sprijinire a românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș pentru păstrarea și afirmarea identității naționale, parlamentari din județele Covasna și Mureș, consilieri judeţeni și locali, conducători ai unor instituţii deconcentrate, presa ş.a. 

Astfel, într-o splendidă zi de martie, de parcă românii veniți de pretutindeni: București, Râmnicu Vâlcea, Neamț, Bacău, Brașov, Sibiu, Gheorghieni, Cluj Napoca, ar fi adus cu ei tot soarele, am avut prilejul, prin citirea alocuțiunilor, de a ne reaminti acțiuni de suflet ale anului 2020, care au avut ca scop sprijinirea românilor din cele trei județe. Într-un an de pandemie care a dat toată normalitatea lumii peste cap, toate câte s-au înfăptuit prin împlicarea românilor de pretutindeni în diferite acțiuni și domenii, m-a făcut să constat că dragostea românilor pentru românii din Covasna, Harghita și Mureș a rămas nevătămată, ba chiar s-a amplificat. 

          În prima parte a întâlnirii, a avut loc dezbaterea cu tema: „Aspecte ale solidarității românilor de pretutindeni cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș” în anul 2020, urmată de intervențiile unor români implicați în viața civică și culturală a celor trei județe. Partea a doua a cuprins înmânarea premiului Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, ediția 2021 pentru mai multe categorii de cetățeni români din țară și din străinătate care și-au asumat cauza românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș. „Distincţie care se acordă anual, în 14 martie, de Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita și Mureș, unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate pentru păstrarea și afirmarea identității naționale. S-a hotărât ca premiul să poarte această denumire în memoria unui mare suflet românesc, regretatul preot prof. dr. Ilie Moldovan, care a activat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna”din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu și în conducerea unor organizații cultural-creștine și filantropice, a cărui solidaritate luminoasă cu acest spaţiu „care are cei mai mulţi sfinţi” – cum Sfinţia Sa obişnuia să spună – rămâne peste timp de o exemplaritate aureolată cu statut de simbol.”

Potrivit prevederilor Regulamentului, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș acordă anual cinci premii Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, după cum urmează: „premiul pentru sponsori și binefăcători care au sprijinit activitatea bisericilor ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din cele trei județe; premiul pentru cercetătorii care s-a remarcat prin profesionalismul lor și prin participarea la proiectele de cercetare referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic; premiul pentru parteneri care au sprijinit organizarea manifestărilor cultural-științifice din cele trei județe; premiul pentru publiciștii care au relatat cu obiectivitate și consecvență problematica specifică a dăinuirii românești în cele trei județe și a conviețuirii interetnice româno-maghiare din zonă, și premiul pentru conducătorii unor asociații culturale și civice care s-a implicat în îmbunătățirea vieții comunitare românești din cele trei județe.”

            În urma dezbaterilor purtate pe marginea materialelor prezentate şi a propunerilor formulate, s-a adoptat în unanimitate documentul intitulat „Dorinţele noastre”, document care cuprinde următoarele deziderate:

  1. Dorim urgentarea elaborării unei strategii pentru combaterea proiectelor autonomiste promovate de conducerile formaţiunilor politice şi civice maghiare, cu sprijinul Budapestei; dorim stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a nostalgicului „ţinut secuiesc”; dorim o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional, şi nu într-o enclavă etnică;
  2. Dorim ca Parlamentul şi Guvernul României să găsească modalităţile adecvate de aplicare a prevederilor Memorandumului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că „drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor”;
  3. Dorim ca ţara să se raporteze altfel la noi. Nu cerem privilegii, dorim să se elimine discriminările, dorim să ne simţim acasă, aici, la izvoarele Mureşului şi Oltului, aici, în curbura Carpaţilor; dorim ca tinerii noştri, copiii şi nepoţii noştri, să aibă perspective, să se realizeze aici şi nu în altă parte. Dorim ca Parlamentul şi Guvernul României să sprijine funcţionarea normală a principalelor noastre instituţii identitare: Biserica, învăţământul şi cultura în limba română.
  4. Dorim asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficialăîn activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
  5. Dorim adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania;
  6. Dorim sprijin financiar acordat de la bugetul central pentru susţinerea presei scrise şi audiovizuale în limba română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş;
  7. Dorim sprijin mediatic, inclusiv pe reţelele de socializare pentru cunoaşterea problemelor cu care se confruntă românii din Arcul Intracarpatic;
  8. Dorim să fie stimulate în continuare modalităţile pragmatice de solidaritate a românilor din întreg spaţiul românesc faţă de românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş;
  9. Dorim îmbunătăţirea comunicăriicu parlamentarii şi europarlamentarii români, având ca obiectiv cunoaşterea de către aceştia a configuraţiei reale a convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi sprijinirea normalizării acesteia;
  10. Dorim continuarea dialogului şi colaborării interetnice şi interconfesionale, în scopul nobil al bunei convieţuiri, al depăşirii neîncrederii, în aşa fel încât să primeze respectul reciproc şi promovarea celor mai bune propuneri şi soluţii pentru progresul comunităţilor locale.” ( Comunicatul Biroului de presă al organizatorilor Zilei solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita şi Mureş, Sfântu Gheorghe, 17 martie 2021)

 

Mihaela Aionesei – Târgu Secuiesc ( UZPR- Râmnicu Vâlcea) 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *