Uciderea trecutului istoric

    O lume condusă de un grup de stăpâni, fără viziunea Bunului  Dumnezeu, se transformă într-un cazan care fierbe la foc mocnit până  face explozie, fiindcă nu are  deschidere spre infinit. Un curent cât se poate de nociv (care a fost inventat) vrea să ucidă totul, pentru că el nu doreşte să mai existe nicio urmă a trecutului istoric, iar Memoria comunităților îi este cea mai nesuferită prezență.

   Cum conservarea comunicării între oameni s-a realizat prin semnele care au dat Scrisul – cel dintâi apărut pe pământul românesc – firește că dovezile scrise îi sunt insuportabile și, în consecință, trebuie eliminate, așa cum s-a întâmplat cu Cel mai mare Centru Cultural al Omenirii, Biblioteca din Alexandria, emblemă de valoare unică în Istorie cu care s-a înstelat blazonul Umanității prin marele General, Rege, Împărat și Faraon din Neamul Dac, Alexandru, supranumit cu maximă îndreptățire cel Mare.

   Primele focare de cultură au fost tipografiile mănăstirilor. Căci scriitorul francez Emil Faguet subliniază în cartea saArta de A CITI: „Un autor, în zilele noastre, e un călugăr care creează pentru  mănăstirea sa, izolat  într-o mică lume  izolată. În toate cazurile, un autor rănește sentimentul de profundă egalitate pe care îl avem cu toții. El se detașează de mulțime și pretinde să fie admirat sau, cel puțin, să fie ascultat și să ne  amuze.  

   Mulți cititori sunt îngăduitori numai față de redactorii faptelor diverse din ziare, care n-au nici un fel de pretenții în ce privește imaginația, compoziția, stilul. Sunt necesari;  informează”. Generaţiile care vin din urmă schimbă regulile jocului: Nu vor mai fi  interesate de „documente scrise”, tinerilor nu prea le pasă de carte. Efectele acestui fenomen se resimt. Se urmărește deprecierea scrisului de mână în contextul exploziei tehnologice (calculator, laptop, tabletă, telefon smart cu internet). Cine are interes să promoveze cu obstinație scrisul de mână în detrimentul scrisului electronic? Orice sar spunescrisul de mână are rostul său. Este nevoie ca el să existe pe anumite acte oficiale. S-au înlăturat toate materialele și informațiile cu conținut pozitiv, iar în ultimii ani presa, care a continuat mulți ani să apară după 1989, s-a diminuat, în ultimul deceniu, în ritm galopant. Internetul, excepțională realizare tehnică, este foarte periculos când vine vorba de manipulare. S-a transformat rapid într-o armă periculoasă pentru democrație, respectiv pentru popoarele din  Europa.

   Au mai rămas puține state democrate care mai opun rezistență virușilor ucigători.  Lăstăriți din mediul social negativ, din germene de exploatatori, aceşti activişti au creat prototipul societății totale, concretizând teza străbunilor lor despre O Turmă și un Păstor, prezentată însă în vorbe mincinoase. Iată cum, în afara arderii și aruncării arhivelor vechi de secole și milenii, ni se șterge memoria și, prin dispariția cuvântului scris se blochează formarea și depozitarea documentelor și informațiilor foarte necesare pentru viitor.

 FLORENŢ MOCANU / UZPR

Despre autor
  1. Tania Panaitescu Reply

    Digitalizarea – un fenomen al epocii actuale. Scriitorul este implicat într-o activitate foarte complexă, actualmente ar trebui să fie considerat și tipograf. Tehnoredactor.
    Oricum – presupun că scrie în genurile clasice/ tradiționale/ cu creionul, cu stiloul, că șterge/ și confruntă versiunile//
    Pentru a reveni/ Dacă bibliotecile vor digitaliza cărțile ori documentele/ prețioase/ cu semnificație de reper identitar/ dacă vor croșeta edițiile/ le vor castra…ce se va mai înțelege din ele/ în ce dimensiune a realității vom trăi ? ce argumente vom avea / Cine va fi ascultat / Aici este ceea ce – înțeleg bine, contează. Trezește semne de întrebare.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.