default-logo

BLOCAJUL SUEZ

10% din comerțul global depinde de un canal navigabil cu o lățime de 205 metri. O eroare umană a scos în evidență vulnerabilitatea sistemului și generează controverse despre alternativele la Canalul Suez.

După moartea lui Mao, cel care a fondat Republica Populară Chineză în 1949, puterea în statul asiatic a fost preluată treptat de Deng Xiaoping începând din 1976. Pe parcursul următoarelor decenii, Deng și-a câștigat reputația de “Arhitectul Chinei Moderne”, datorită deschiderii sale către economia globală. 

Deng a împrumutat un model de business inovat în Irlanda în anii ‘50 și a creat astfel o serie de Zone Economice Speciale, care au permis industrializarea rapidă și investițiile directe străine în anumite regiuni defavorizate economic. 

Rezultatul? Deși și-a păstrat regimul politic comunist, într-un interval de numai câteva decenii China a devenit cel mai mare exportator de bunuri din lume, cu o cotă de piață de 13.3% în 2020, mult peste cea a Statelor Unite, de numai 8.8%. Povestea acestui succes o poți înțelege mai bine în episodul “The Rise of China” al serialului documentar “History 101” disponibil pe Netflix.

O bună parte dintre aceste bunuri produse în China ajung în Europa. De la scobitori până la haine și de la telefoane mobile până la mașini. Da, inclusiv Dacia Spring vine din China. Și ajunge în România prin Canalul Suez, cea mai eficientă rută de transport din Asia spre Europa din punct de vedere economic. 

Ce este Canalul Suez?

Canalul Suez este o cale navigabilă artificială din Egipt care conectează Marea Roșie și Marea Mediterană, astfel că oferă navelor o legătură directă pe apă între Asia și Europa. Traseul este cu aproape 9000 de kilometri mai scurt decât cea mai bună alternativă maritimă a momentului, ceea ce se traduce printr-un timp de transport cu 10 zile mai mic și, deci, printr-o reducere semnificativă a costurilor. Acesta este unul dintre motivele pentru care produsele importate din China au prețuri accesibile, pe lângă forța de muncă ieftină.

Ideea inițială a construcției unui canal navigabil între Marea Roșie și Marea Mediterană i-a aparținut lui Napoleon Bonaparte, la scurt timp după ce Franța a cucerit Egiptul, în 1798. Studiul de fezabilitate a fost însă realizat eronat. Cine știe, poate a fost făcut de înaintașii specialiștilor criticați în prezent pentru studiile de fezabilitate ale autostrăzii Pitești – Sibiu.

Primul studiu de fezabilitate corect a fost realizat abia în 1847, adică aproape 50 de ani mai târziu, tot atât cât ne va lua și nouă și terminăm autostrada mai sus menționată.  La inițiativa lui Ferdinand de Lesseps, fost consul francez la Cairo, Canalul Suez a fost construit între 1859 și 1869 cu promisiunea că va fi utilizat “pe timp de pace și de război, de orice navă comercială sau militară, indiferent de steag”.

Bineînțeles că asta nu s-a întâmplat. Aflat inițial în proprietatea companiei private franceze Suez Canal Company, Canalul Suez a fost naționalizat de Egipt în 1956, iar între 1967-1975 a fost blocat din cauza unui război cu Israel.

Cum se circulă prin Canalul Suez?

La finalizarea construcției inițiale, Canalul Suez avea o lungime de 164 de kilometri și o adâncime de 8 metri, însă în timp a fost îmbunătățit pentru a ajunge la o lungime de 193 de kilometri, o adâncime de 24 de metri și o lățime de 205 metri. În unele zone, lățimea ajunge la 225 de metri. Canalul în sine are 162 de kilometri și este completat de un canal de acces de 9 kilometri în partea sudică și un canal de acces în partea nordică de 22 de kilometri. 

În 2015, autoritățile egiptene au inaugurat ceea ce se numește oficial Noul Canal Suez. Chiar dacă numele pare să însemne asta, el nu înlocuiește, ci suplimentează: este un canal paralel, în zona de mijloc a canalului original, cu o lungime de 35 de kilometri. Construcția acestui nou canal adiacent a permis pentru prima oară tranzitarea Canalului Suez în ambele direcții în același timp, astfel că timpul de traversare a canalului a scăzut de la 18 ore la numai 11 ore. 

Potrivit datelor oficiale, Canalul Suez a fost tranzitat în 2020 de peste 18.500 de vase, ceea ce înseamnă o medie de 51.5 vase pe zi. Aproximativ 10% din comerțul global de bunuri se realizează prin Canalul Suez, în contextul în care 90% dintre mărfurile comercializate la nivel global se transporta pe apă.

Continuare pe autocritica.ro

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.