Basarabia în actualitate

SE ISCĂ CUMVA UN SCANDAL DIPLOMATIC LA CERNĂUȚI?

(articol însoțit de comentariul analistului politic bine-cunoscut în nordul Bucovinei Dorin Popescu)

Puține mi se par perioadele în care relațiile dintre Ucraina și România pot fi numite cu  adevărat „de prietenie și bună vecinătate”. Nici pe timpul Uniunii Sovietice aceste relații nu erau dintre cele mai bune. Cauzele sunt certe: politica de expansiune a Imperiului Sovietic în al doile-a război mondial. „A fost război, ecoul lui și-acum mai este viu…”, un ecou al nemuritorului Grigore Vieru, care rămâne prezent în viața noastră nu numai prin „cămașe vechi, mai noi, amară amintire de la fiu”. Acele mame care își așteptau fiii sunt demultă vreme în lumea celor drepți, iar urmările politice ale războiului persistă încă.

Odată cu obținerea independenței statului Ucrainean și recunoașterea lui pe plan mondial acum  trei decenii, noi românii eram convinși că în țară se va instaura o democrație la care aspiram cu toții de cinci decenii de la instaurarea puterii sovietice de la Moscova, pe care, cu părere de rău, mulți nu numai că o agrează, ci chiar o divinizează încă. Dar nu despre aceasta acum. Înainte de referendumul panucrainean, frații ucraineni care au suferit în perioada comunistă alături de noi aceeași deznaționalizare și oprimare, ne asigurau de o atitudine nu numai frățească, ci și egală odată cu obținerea independenței. Și? Iată că autoritățile actuale de la Cernăuți au luat postura de „frate mai mare”, uitând că vaca a fost vițel odinioară. Au ajuns și ei să dee crezare acum, în sec.XXI, arhivelor NKVD-iste ale lui Stalin și Beria. O dovadă acestui fapt este postarea pe pagina de  Facebook a Administrației regionale de Stat Cernăuți a videoclipului în care se menționează că, în urmă cu 80 de ani, în poiana Varnița din apropierea localității Fântâna Albă, au fost împușcați doar în jur de 50 de bucovineni, actul în sine fiind calificat drept provocare “planificată și organizată conștient de către serviciile speciale românești împotriva locuitorilor Bucovinei”. 

Agenția de știri BucPress a solicitat un punct de vedere al Ambasadei României în Ucraina, care a făcut următoarele precizări: „Ambasada României în Ucraina a luat notă cu surprindere de filmul publicat de către Administrația Regională de Stat Cernăuți. După cum se cunoaște, la 1 aprilie 1941, un grup de peste 3000 de țărani bucovineni, români din Valea Siretului, care încercau să treacă granița înspre România,  au fost încercuiți și asasinați de trupele NKVD. Ambasada consideră obligatorie respectarea adevărului istoric, în orice încercare de portretizare a masacrului care a avut loc la Fântâna Albă…”, se spune în scrisoarea primită de BucPress de la Ambasada României în Ucraina.

Nici aceasta nu-i totul.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), din care fac parte 20 de asociații național-culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, și-a exprimat marea nedumerire și indignare față de atitudinea Administrației regionale de Stat de la Cernăuți și personal al șefului acesteia Serhii Osaciuk.

Guvernatorul regiunii este rugat în memoriul remis autorităților regionale să dezmintă oficial afirmațiile respective, iar în cazul în care, totuși, le consideră îndreptățite, șefului Administrației Regionale de Stat Cernăuți i se solicită să pună la dispoziție copiile certificate după probele indubitabile care fac dovada așa-zisei provocări “planificate și organizate conștient de către serviciile speciale românești împotriva locuitorilor Bucovinei”.

Redacția săptămânalului „Monitorul bucovinean” l-a rugat pe cunoscutul analist politic Dorin Popescu, diplomat român aflat mai mulți ani în misiuni diplomatice din țările fostei URSS și în particular la Consulatul General al României la Cernăuți, să comenteze situația creată.

—Stimate domnule Dorin Popescu, poate fi un scandal diplomatic și ce ar însemna acest lucru? 

—Acest “amănunt” toxic, care a tulburat grav liniștea comemorării împlinirii a 80 de ani de la masacrul din poiana Varniței, de lângă Fântâna Albă, reamintește riscurile geopolitice cronice pe care le trăiește în continuare Ucraina. 

Administrația Regională de Stat Cernăuți pare a se realinia tezelor sovietice privind Fântâna Albă, în plin divorț politic și ideologic declarat între Kiev și Moscova. Nu sunt încă suficiente date din care să rezulte dacă acest derapaj primejdios reprezintă un accident izolat sau se circumscrie unei noi logici instituționale de poziționare a statului (sinonimă liniei ideologice sovietice) față de tragedia de la Fântâna Albă. Cert este că acest episod exprimă plenar, fie și circumstanțial, tentația primejdioasă și neprietenoasă de a imita, copia, justifica, argumenta și circula linia ideologică sovietică privind masacrul de la Fântâna Albă (deculpabilizare, transferul culpei către partea română, minimizarea numărului victimelor, deformarea/interpetarea tendențioasă a evenimentului, utilizarea defectuoasă a documentelor istorice etc.).  

În momentul de față, în Ucraina există un clivaj intern, aproape ontologic, primejdios pentru prezentul și viitorul Ucrainei, între moștenirea sovietică și opțiunea pentru Europa. Moștenirea sovietică este încă extrem de prezentă în spațiul public ucrainean și împiedică producerea de evoluții notabile în parcursul european al Ucrainei. În numeroase domenii, moștenirea sovietică produce abordări inadecvate și confuzii toxice. Ea pare a “salva”, în percepția celor care recurg la ea, temele sensibile pentru care Kievul nu și-a stabilit încă un narativ asociat celui european. 

Utilizarea, în episodul Fântâna Albă, a narativelor sovietice, la 30 de ani de la independența Ucrainei și la 7 ani de la încălcarea directă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă (în Crimeea și estul Ucrainei), în contextul unor mici semne de coeziune a acțiunii politice a României și Ucrainei în regiune, indică astfel, cu multă claritate, cât de primejdios este, pentru Ucraina, clivalul intern actual, cât de puternică și influentă rămâne încă, dincolo de retorica pro-europeană din spațiul public, moștenirea mentală sovietică din Ucraina. 

Cine reinventează și susține ideologia sovietică privind Fântâna Albă delegitimează întregi narațiuni strategice actuale ale Ucrainei, precum Holodomorul. 

Realinierea la narațiunile sovietice poate fi extrem de toxică pentru Ucraina, din multiple perspective, interne și externe, inclusiv pentru că decredibilizează opțiunea pentru Europa a majorității clasei politice și populației țării, blochează sau limitează reformele și planurile de dezvoltare ale Ucrainei, face posibilă revenirea Ucrainei în sfera de influență post-sovietică în condițiile în care vor apărea condiții prielnice, generează periodic confuzii și crize, momente toxice în relațiile bilaterale ale Ucrainei cu țările europene, cu parteneri din Vest și poate provoca dezastre internaționale. Nu se poate realiza desovietizarea reală a Ucrainei cu alinieri ideologice la narativele sovietice. 

Potrivit datelor istorice incontestabile consemnate până în prezent, regimul represiv sovietic a construit, începând cu iunie 1940, un mecanism complex de represiune împotriva populației românești din nordul Bucovinei, raionul Herța, nordul și sudul Basarabiei, Basarabia în întregul său etc., mecanism care a inclus arestări individuale și colective, ostracizarea și lichidarea elitei, deportări colective, înfometări organizate, dezinformări și război informațional, linșaje, delațiuni, execuții individuale și colective, intimidare, șantaj, tortură, teroare etc. Tragedia de la Fântâna Albă, provocată de NKVD cu obiectivul complex de eliminare a “elementului românesc dușmănos/ antisovietic” din nordul Bucovinei, a reprezentat un episod martiric dintr-o lungă istorie a martiriului românesc în imperiul sovietic, martiriu față de care statul român are obligația de a-l memoriza împotriva oricăror “rătăciri” sau interpretări tendențioase.   

Nicolae Șapcă

 

Către,  Domnul Serhii Osaciuk

Șeful Administrației regionale de Stat Cernăuți

Consiliul Național al Românilor din Ucraina, din care fac parte 20 de asociații național-culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, își exprimă  marea nedumerire și indignare față de postarea pe pagina de  Facebook a Administrației de Stat a regiunii Cernăuți a videoclipului în care se menționează că, în urmă cu 80 de ani, în poiana Varnița din apropierea localității Fântâna Albă, au fost împușcați doar în jur de 50 de bucovineni, actul în sine fiind calificat drept provocare “planificată și organizată conștient de către serviciile speciale românești împotriva locuitorilor Bucovinei”.

Conform datelor folosite de istorici în baza documentelor de arhivă și a amintirilor martorilor oculari, numărul bucovinenilor împușcați în poiana Varnița de lângă Fântâna Albă a fost mult mai mare și cei mai mulți dintre ei au fost etnici români, iar operațiunea a fost organizată și înfăptuită de către NKVD și alte organe staliniste de represiune și propagandă, pentru a băga spaimă în oameni și a diminua rezistența față de regimul comunist. Anume la aceste concluzii au ajuns experții din cadrul colocviilor internaționale organizate de către Centrul de Studii Românești de pe lângă Universitatea de Stat din Cernăuți  “Iurie Fedkovici”, la care și dvs. ați luat parte, în calitate de istoric.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina respinge orice încercări de denaturare a adevărului istoric față de evenimentele tragice prin care a trecut  poporul român. Considerăm că videoclipul postat pe pagina de Facebook a Administrației de Stat a regiunii Cernăuți, condusă de dumneavoastră, conține informații false care denaturează trecutul tragic al românilor bucovineni și aduc prejudicii coabitării, în condiții de bună înțelegere și toleranță reciprocă, a diferitelor grupuri etnice din Bucovina. Cunoscând foarte bine cine era atunci stăpân în nordul Bucovinei și care îi erau metodele de timorare și subjugare a populației „eliberate”, considerăm că este absolut absurdă, lipsită de orice temei și, deci, vădit provocatoare afirmația făcută de realizatorii videoclipului cu pricina, în sensul că serviciile speciale românești ar fi organizat din timp o  provocare care a condus la masacrul de la frontieră, unde tot românii au plătit cu viața prețul dorinței lor de a-și redobândi libertatea pierdută.

Considerăm că morții din poiana Varnița ar trebui să-și doarmă somnul de veci în liniștea pădurii, fără să li se umbrească memoria cu diferite provocări de genul videoclipului amintit mai sus.

Vă rugăm, stimate domnule Șef al Administrației de Stat a regiunii Cernăuți, să dezmințiți oficial afirmațiile respective, cu care noi nu putem să fim de acord din convingeri științifice și naționale, iar în cazul în care, totuși, le considerați îndreptățite, să ne puneți la dispoziție copiile certificate după probele indubitabile care fac dovada așa-zisei provocări “planificate și organizate conștient de către serviciile speciale românești împotriva locuitorilor Bucovinei”.

Cu stimă,   

Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți

Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură în Bucovina „Mihai Eminescu”

Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina

Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa

Ștefan Broască, vice-președintele Asociației Științifico-Pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.