Se spune că undeva într-o ţară îndepărtată exista un oraş ciudat, unde toţi locuitorii, purtau cătuşe. Şi atunci când a trecut pe acolo un negustor, a fost pus în chingi imediat. Zadarnic a încercat omul să afle motivul arestării sale – nu i s-a dat niciun răspuns. După mulţi ani însă, în timp ce se plimba pe-o stradă întunecoasă a zărit, spre uimirea lui, un bătrân care nu purta cătuşe.
– Moşule, ajută-mă şi pe mine! i-a strigat negustorul.
– Dacă vrei sa te eliberezi, doar gândeşte-te la acest lucru şi vei fi liber!
Şi într-adevăr, în câteva clipe lanțurile s-au prăbuşit la pământ.
Fericit, omul a dat să plece, dar nu înainte de-ai adresa bătrânului o ultima întrebare:
– Spune-mi totuşi, care este secretul acestui oraş?
– Aici devii prizonier şi te eliberezi numai dacă îţi doreşti acest lucru. Tu ai crezut în cuvintele mele şi acum eşti liber. Restul oamenilor însă nu vor să mă asculte, nici să mă creadă !
De multe ori am impresia că locuitorii acestui oraş suntem noi. Pentru că Iisus Hristos vine să ne vorbească despre Iubire, Lumină şi Adevăr, doar omul nu-L vede şi nu-L aude.
Vine să ne transforme tristeţea-n Bucurie, minciuna-n Adevăr şi bezna în Lumină, însă îl ignorăm.
Iar ca să fim liberi, fără cătuşe la mâini şi picioare, trebuie doar să credem. Şi nu doar cu vorba, dar să spunem şi să simţim ,,Hristos a Înviat!” în fiecare zi!
Doina DABIJA / UZPR