◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Promovarea istoriei sistemelor de valori în mass-media

            Așa cum se definește în DEX, mass-media este: termenul ce provine din engleză care desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa, internetul etc; mijloace de comunicare în masă, aceasta în ultima perioadă promovează istoria sistemelor de valori. Însă, pentru a intra în esența subiectului nostru, e necesar să explicăm ce înseamnă sistem de valori. După cum se cunoaște în spatele oricărui comportament pe care îl manifestăm este poziţionată o valoare. Deciziile noastre, alegerile, felul în care ne raportăm la ceilalţi, modalităţile în care suntem şi ne comportăm, au legătură cu valorile noastre, cu sistemul propriu de valori. Cu toate acestea, noi nu suntem întotdeauna conştienţi de cât de importante sunt valorile, că tot ceea ce suntem, avem şi facem, reflectă în fond valorile noastre. Se pune întrebarea: ce sunt însă valorile? Psihologic vorbind, ele sunt convingeri personale cu un grad mare de generalitate, adică întotdeauna o valoare se raportează la foarte multe elemente dintr-o categorie sau chiar la una sau mai multe categorii. Dar ce sunt convingerile? O convingere este definită ca o idee, un gând valoros, adică convingerile sunt de fapt idei ce au asociate trăiri emoţionale, care să le întărească şi să le susţină. Ideile în care credem sunt prin urmare convingeri, iar când acestea sunt şi generale, vorbim de valori. Ne naştem într-o lume în care tot ceea ce există are asociat un anumit grad de relativitate. Întotdeauna există sisteme de referinţă şi diverse perspective. Valorile reprezintă tocmai modalităţi de a organiza existenţa. Ele sunt jaloane personale, pe care ni le formăm din nevoia de soliditate, de suport, de sprijin. Într-o lume relativă, în continuă schimbare, avem nevoie de repere personale. Acestea sunt valorile, principii generale despre ce e important în viaţă, despre cum trebuie oamenii să se comporte, despre cum să ne raportăm la diverse persoane, situaţii, evenimente.Sistemul de valori stă la baza a o serie din atitudinile noastre şi implicit fundamentează multe din trăsăturile personale de caracter (pentru că trăsăturile de caracter sunt modalităţi stabile de conduită ce îşi au originea la nivelul atitudinilor). Nu toate valorile ajung însă să dea naştere unor trăsături de caracter şi nu toate atitudinile se nasc din valorile pe care le conţinem. Chiar şi aşa, valorile sunt elemente fundamentale ale personalităţii, ce ne influenţează constant şi continuu în aproape fiecare moment al vieţii. În acest context, istoria globală a civilizației neamului românesc se reconstituie din transformările apărute în diferite trepte, la nivelul ecologiei, al demografiei, al tehnicilot de producție și al mecanismelor schimbului și al viziunii despre lume care guvernează aceste atitudini ce dirijează aceste comportamente. Toate aceste valori apărute pe treptele istoriei sunt promovate de jurnaliștii cu aplicați spre istorie și sociologie în articole publicate în mass-media.

            În articolele de care facem vorbire, am constatat că se evidențiază faptul că, se întâmplă  ca această istorie să fie perturbată de fenomene de aculturație. O cultură națională poate, în diferite momente din evoluția sa, să fie dominată, invadată, pătrunsă de o cultură exterioară, cum s-a întâmplat cu intruziunea limbii slavone în cultura religioasă de la noi, sau, fie ca urmare a unor traumatisme de origine politică, cum sunt invaziile, așa cum s-a întâmplat când România a fost ocupată de Armata Roșie impunând un regim criminal ce a impus prin cenzură o istorie falsă, scrisă de Mihail Roller, și anularea valorilor naționale, interzicându-se mari scriitori și operele lor care nu armonizau cu doctrina marxist-leninistă și apoi stalinistă.

            În unele articole și, chiar studii istorice, publicate în pagini dedicate culturii din presa noastră, am constatat anumite reminiscențe ideologice comuniste, moștenite, prin educația din perioada de tristă amintire, de unii jurnaliști și istorici.

            În acest fenomen de aculturație, modificările sunt întotdeauna lente și parțiale. Cultura noastră, oricât de lipsită de rafinament ar fi ea, se dovedește puțin docilă în fața agresiunii și opune, în general, rezistență eficace și durabilă în fața erupției elementelor alogene, și în special cele rusești.

            În concluzie, istoricul și jurnalistul care scrie despre istorie trebuie să accentueze  importanța istoriei însăși, ca element deosebit de activ printre cele care alcătuiesc o ideologie practică.

                                                                                                Al.Florin Țene / UZPR

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *