TEOLOGIE
Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian, „Înviere și Euharistie”
Eseul are următorul motto:” Trupul lui Hristos primiți și din izvorul cel fără de moarte gustați”.
Dorul de nemurire, visul de veacuri al omenirii, se împlinește în Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Prin tot ce a spus și a făcut Iisus în toată activitatea lui pământească ne-a învățat ce înseamnă o viață de sfințenie și cum se poate ea obține pentru a putea intra pe calea deschisă de El prin Înviere, în nemurire. Mântuitorul a legat Învierea Sa de Sf. Euharistie. La Cina cea de Taină, a precizat, luând pâinea și paharul:” Luați, mâncați, acesta este trupul Meu…Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu”.
În Înviere, vorbim de transfigurarea trupului Domnului, iar în Euharistie, transformarea, prefacerea mistică a darurilor în trupul și sângele Său. ( Euharistie=cuminecătură, împărtășanie, grijanie). Prin mâncarea oferită, se intră în Înviere și prin ea se intră în Împărăția lui Dumnezeu, prin trăirea integrală a învățăturii Mântuitorului, adică prin ascultare. Practicarea ascultării de Dumnezeu. Însuși Mântuitorul a dat exemplul total de ascultare față de Părintele ceresc:”Precum Tatăl mi-a poruncit, așa fac”. Iisus spune:”Cuvântul pe care îl auziți nu este al Meu, ci al Tatălui care M-a trimis”.
Ascultarea ne pregătește pentru Sf. Euharistie, iar aceasta ne întărește spre ascultare. Trupul și sângele acționează în noi ca un medicament Învierea Domnului este atât calea cât și ușa. Trăim aici cu fața spre Înviere, de aceea, rostim neîncetat mărturisirea noastră de credință:”Aștept învierea morțilorși viața veacului ce va să vie”.
Pr. Dr. Nicolae Niculescu:”Triadologia în gândirea teologică contemporană”
Într-o expunere savantă, cu numeroase trimiteri bibliografice, Pr. Dr. Nicolae Niculescu demonstrează legătura strânsă dintre cele trei elemente ale Trinității. Sfinții Părinți ne învață că cele Trei Persoane, fiind veșnice, au una și aceeași esență. În Dumnezeu, deși există o singură Ființă, sunt Trei Persoane, iar Unitatea Ființei nu nimicește Treimea Persoanelor și nici Trinitatea nu suprimă Unitatea.
Sfânta Treime este taina mântuirii noastre. În taina Treimică, Persoanele se mențin distincte în deplină comunicare într-o simultaneitate a relației celor Trei persoane dumnezeiești.
Theodor Codreanu publică un amplu eseu despre „Eonul raționalismului minor”. El face pe larg o analiză a opiniilor teologului, filosofului, eseistului și scriitorului David Bentley Hart (n. 1965), convertit la ortodoxie. Este vorba despre cartea acestuia, de o actualitate stringentă, tradusă și în limba română:”Ateismul, o amăgire. Revoluția creștină și adversarii ei”, Iași, Editura Doxologia, 2017.
O excelentă analiză a poeziei argheziene și, mai ales, a psalmilor, prezintă prof. univ. dr. Anca Sîrghie , care urmărește Destinul psalmistului Tudor Arghezi, marginalizat și intrat, pe nedrept,într-un con de umbră, la începutul secolului XXI. Pe drept cuvânt, autoarea semnalează o realitate tristă, prezența cu totul săracă a marelui poet în manualele școlare, ceea ce înseamnă a-i lipsi pe tinerii de astăzi de cunoașterea mai profundă a unui mare poet, cel mai mare de la Eminescu încoace. Autoarea dă apoi exemple de poeți contemporani care au revigorat psalmul ca specie literară.
La rubrica EMINESCIANA, Dan Toma Dulciu continuă a ne da informații prețioase nu numai despre Șerban Eminovici, ci și despre ceilalți frați, mai ales despre Mihai Eminescu. El vine cu documente autentice, cu fotografii, cu reproduceri din presa vremii, care îmbogățesc cunoștințele noastre despre acest frate mai mare al lui Mihai Eminescu.
La rândul lui, Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian publică un eseu despre „Unitatea dintre Biserică și națiune în concepția lui Eminescu”. Autorul vorbește despre identitatea personală și de neam, națională, care ” este o valoare fundamentală”. „Pe lângă unitatea de limbă, tradiție, credință, obiceiuri, istorie comună, aspirații comune, ideea de neam indică apartenența la grup pe baza înrudirii, a legăturii de sânge, posibil cea mai puternică dintre toate”. Cazul neamului românesc este special. datorită vechimii sale istorice. Eminescu vorbea cu admirație despre Daci, dar vedea și decăderea politico-morală a timpului său, afirmând că „totul trebuie dacizat”. Eminescu a înțeles rolul fundamental pe care Biserica Ortodoxă l-a avut timp de două milenii în cultivarea virtuții, a credeinței în Dumnezeu, a dragostei de frați și de neam. El apreciază că „Biserica au creat limbă literară, au sfințit-o, au ridicat-o la rangul unei limbi hieratice și de stat”. Eminescu este convins despre rolul Bisericii Ortodoxe în păstrarea și cultivarea limbii noastre naționale, despre unitatea dintre Biserică și națiune la români. Eminescu numește Biserica „maica spirituală a neamului românesc”.
La rubrica RESTITUIRI, M.N. Rusu publică o „Prefață la Nichita Stănescu, 11 elegii, Editura Eminescu, 1970, semnată Roy Macgregor Haste, un text interesant, un comentariu original.
La rubrica CĂRȚI ÎN AGORA, M. N. Rusu prezintă volumul de poeme Flamuri albe peste Atlantic (RawexComs, București, 2021) al Cătălinei Hașotti. Criticul literarn evidențiază noutatea lirică a acestui volum, autoarea ” nu se lasă ademenită de portative lirice uzate”, ci încearcă să readucă în atenția cititorlui ” orizonturi necercetate încă”.
Nicolae Dan Fruntelată prezintă înr-un mod original cartea lui Florentin Popescu „Convorbiri cu Theodor Damian , Editura RawexComs, București, 2020.
Mihaela Albu scrie o cronică despre cartea lui Alexandru Drăghici „Poarta din cer”, poeme. Autorul face parte din familia gândiriștilor, el scrie o poezie religioasă de bună factură, el îmbogățește
conceptul de acasă cu elemente noi, despre satul copilăriei, despre părinți, biserica din sat, dealul, casele cu scoarțe și icoane pe pereți etc.
Marian Nencescu -„Mărturiile hierofantului. O poveste „apocrifă” despre geografia sacră a românilor”. Autorul face referire la cartea lui Constantin Giurginca „Arhivele transcendente. O pereginare prin istoria sacră a pământului românesc, Editura Universității „Titu Maiorescu”, București, 2020. Cartea ar putea deveni, spune Marian Nencescu, ” o adevărată Biblie a neamului”. Profesorul Constantin Giurginca a extras din mituri, ritualuri, legende, toponime o adevărată știință despre ordinea și sensul lumii, elementelor văzute și nevăzute din spațiul românesc, ce se identifică cu existența noastră tradițională.
Horia Ion Groza scrie o cronică despre volumul de poeme Din poezia naivă a lumii, Editura Saga, Israel, 2020 de preot-poet Dumitru Ichim. Poetul ne propune o incursiune în cosmogonia populației indiene (nativ americane) care stârnește reverberații în spiritul creștin ortodox al autorului. Este o carte a iubirii și a respectului pentru natură, pentru creație și Creator.
Ana Dobre scrie despre „Armele lui Max și armele Cătălinei Hașotti”, Editura Betta, București, 2020.
Multe din aceste proze au ca dominantă tematică eșecul, spune autoarea, eșecul în iubire, în carieră, în viață. Armele Cătălinei Hașotti sunt armele frumosului, iar frumusețea va salva lumea.
Ion Haineș publică o cronică despre volumul de versuri al Iulianei Paloda-Popescu, Litanii, Editura RawexComs, 2020. Avem de-a face cu cu o poezie iconică, o poezie- rugăciune, prin care poeta își exprimă evlavia față dee divinitate, dăruirea totală, dorința de creație și aspirația spre Înalt, spre Cer, spre absolut.
Ela Iakab, „Dubla origine a iubirii, 10 poeme în 10 limbi”. Editura Aius, Craiova, 2020). transpuse în engleză, franceză, germană, greacă, italiană, rusă, poloneză, sârbă, spaniolă. Lirica Mihaelei Albu e așezată sub semnul dublului semn al erosului și al logosului. Ea imaginează istoria fragmentară a unui cuplu de pământeni care se iubesc și iubesc poezia în egală măsură.
La rubrica SAPIENȚIA, Alexandra Roceric publică un grupaj de aforisme , dedicate IN MEMORIAM soțului său.
ISORIE. Constantin Severin scrie despre Școala de artă medievală de la Putna.
Bisericile de la Putna, capodopere ale artei românești și universale. Școala de muzică bizantină de la Putna, eon în tot spațiul ortodoxiei.
La rubrica UNIVERSALIA, citim poezii de Mihai Eminescu (în traducere), de Mesut Șenol, Osmar Oztuk, George Filip ( Canada), Passionaria Stoicescu.
La rubrica IN MEMORIAM, Lucia Olaru Nenati evocă personalitatea Aurorei Cornu, fosta soție a lui Marin Preda, ea însăși scriitoare, o ființă misterioasă, personaj și personalitate.
La rubrica RECENZII, Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian prezintă cartea lui Miron Scorobete, Bagaj de mână cu sau fără izoletă , Editura Erikon, Bucurelti, 2020), cartea lui Ion Haineș, Synthesis, Editura RawexComs, București, 2021, cartea Prof. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan intitulată „Datoria de a rămâne viu. Teme de teologie și spiritualitate ortodoxă, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2017.
Ioan Gâf-Deac prezintă cartea Passionariei Stoicescu „Declarații pe propria răspundere, 20 de poeme din anul 2020″, Editura eLiteratura, București, 2020.
Veronica Balaj prezintă cartea lui Marcel Miron Poeme din anticamera vieții, Iași, Editura Timpul, 2020.
În rest, revista publică foarte multă poezie. Iată numele autorilor: Cristina Onofre, Ion Iancu Lefter, Mihai Babei, Cătălina Hașotti, Ion Scorobete, Mihai Merticaru, Eminescu ( în traducere), Osman Osturk, Gabi Nan, Carmen Voisei, Loredana Carmen Levițchi.
Proză semnează: Florentin Popescu, Mihaela Malea Stroe, Roxana Pavnotescu, Victor Ravini, Viorel Dianu, Elena Olaru.
Câteva ilustrații, semnate de Vlad Iulian Fodor, Camelia Pristavu, Gheorghe Mosorescu.
În concluzie, o revistă bogată și diversă, care cultivă spiritualitatea românească în pagini de înaltă competență. Meritul principal îi revine Pr. Prof. Univ. Dr, Theodor Damian.
ION HAINEȘ / UZPR