Legatarul firesc și incontestabil al savantului Ana Aslan, doamna conferențiar doctor Maria Georgescu era cea mai îndreptățită dintre colaboratorii acestei legende, reală și contemporană unora dintre noi, să ne lase mărturie scrisă, într-o carte, despre un capitol pe cât de triumfal și de luminos, pe atât de dramatic și de zbuciumat al științei și medicinii românești în eforturile neînchipuit de solicitante ale celor dedicați să le consfințească locul de cinste cuvenit în patrimoniul național și universal.
Cartea care trebuia scrisă despre Ana Aslan
Aceasta carte a apărut, în sfârșit, după un șir de eforturi, piedici și subminări sordide, care mă gândesc că poate ar fi meritat să fie și ele denunțate public, într-o altă carte, daca autoarea memorialistă nu ar fi trecut cu seninătate și înțelepciune peste urzeala de mașinațiuni care au încercat să-i torpileze efortul editorial, din interese de invidie, profit și câte și mai câte altele. Însă cartea, pe care am încurajat-o de când era încă numai idee, proiect și în prefigurarea căreia m-am implicat oarecum, s-a împlinit așa cum s-ar fi cuvenit și se constituie în mărturia cea mai competentă și mai în cunoștință de cauză despre ceea ce numim Fenomenul Ana Aslan.
„Legământ cu Ana Aslan” – maiestuos și emoționant titlu -, este o carte care-și merită multe superlative, de la ideea angajantă din titlu, care exprimă însăși rațiunea ei de a fi și până la prezentarea grafică. Iar conținutul de peste 500 de pagini se constituie în evocarea cea mai mai avizată a unui moment de excepție în știința și medicina românească. Dar, din păcate, și al dramaticului, ingratului și de atâtea ori tragicului destin al roadelor de valoare universală ale inteligenței românești.
Și este mesajul pentru viitorime despre drumul spre celebritate și triumful nobilelor strădanii care au consacrat-o pe Ana Aslan între marii oameni de știință ai secolului al XX-lea pe care ne-o face cunoscută în deplină cunoștință de cauză colaboratoarea sa cea mai apropiată și cel mai demn și îndreptățit urmaș și continuator, doctor Maria Georgescu.
Relațiile dintre aceste două Mari Doamne ale științei și medicinii românești sunt un capitol emoționant și fară asemănare. Caci iata cum sintetiza autoarea cartii, intr-un interviun raportul uman dintre aceste doua caractere cu puternica personalitate: „Complex. Armonios, dificil, cotradictoriu, extraordinar, incitant, competitiv, palpitant, intrigant, frumos, inedit, stimulant, imprevizibil, unic, genial, inegalabil”. Nimeni altcineva decât dr. Maria Georgescu nu ar fi putut scrie adevărată carte despre savantul Ana Aslan. O carte în care se îmbină competența științifică a autoarei cu empatia ei cu marea sa prietenă și mentor, iar luciditatea și sensibilitatea umană a naratoarei sunt fericit dublate de talentul său literar, care imprimă un filigran afectiv, profund uman, întregii povești a unei vieți de succes. Iată de ce mă simt îndemnat să repet că în dr. Maria Georgescu, Ana Aslan și-a găsit mesagerul ideal pentru viitorime.
Și încă ceva: cartea închinată Anei Aslan este, căci nu se putea altfel, și a „umbrei” sale fidele – prim colaborator, dar și prieten, confident, ocrotit și ocrotitor. Este, într-un fel, și cartea biografiei dr. Maria Georgescu, povestită de ea însăși, este și cartea marii prietenii între doua strălucite reprezentante ale geriatriei și gerontologiei românești. Cartea este, de aceea, și una a recunoștinței cuvenite celui care te formează și te împlinește ca om și ca eminent profesionist, și un imn închinat empatiei și prieteniei între generații.
Această carte nu poate fi povestită.