◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Inedit / Un titan al literaturii în presă: Lucian Blaga

Contrapropaganda
– Raport din Berna către Direcţia Presă şi Informaţii din Ministerul de Externe, 17 februarie 1930 –

Românismul lui Lucian Blaga s-a manifestat și în activitatea sa diplomatică, despre care se știe mai puțin. La 13 iunie 1929, în ziarul Berner Tagblatt, din Berna s-a publicat un articol de o rară violenţă împotriva hotărârii adoptate la Trianon în aşa-numita problemă a „optanţilor” (hotărâre care dădea câştig de cauză României). Lucian Blaga s-a dus la redacţia respectivă, unde a stat de vorbă cu autorul articolului, încercând să obțină un drept la replică. N-a reușit, întrucât redactorul, conform concluziei lui Blaga, era subvenţionat de unguri. Raportul său, transmis la 17 februarie 1930 către Direcţia Presă şi Informaţii din Ministerul Român de Externe, este relevant și, în plus, exemplar pentru ceea ce ar trebui să fie un diplomat aflat în slujba țării sale.

Domnule Director,
Drept răspuns la adresa No. 511 am onoarea a Vă expune în cele ce urmează punctul meu de vedere în ce priveşte anularea efectelor propagandei străine ostile României. În cursul activităţii mele de peste trei ani ca ataşat de presă în diferite ţări am putut să fac diverse experienţe şi cred că pot să trag chiar unele concluzii destul de sigure din ceea ce am putut sau n-am putut să realizez cu mijloacele pe cari împrejurările mi le-a pus la dispoziţie. Deoarece în acest scurt raport vreau să vin cu o propunere concretă, îndeosebi în ce priveşte „contrapropaganda” noastră ziaristică în străinătate, mă voi mărgini la câteva observaţiuni generale, rezervându-mi pentru alte rapoarte propunerile în ce priveşte propaganda pe altă cale decât cea ziaristică. (…)
Pe cât de rezervată, pe atât de cinstită, presa elveţiană e totdeauna gata să publice „articole-răspunsuri”: adică articole prin cari să rectifice anume afirmaţiuni apărute în coloanele lor. Am dat eu însumi asemenea articole la Neue Zuricher Zeitung, Vaterland (Lucerna) Eclesiastica (Friburg) La Suisse (Geneva) etc. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu mi se publice articole în care puneam la punct afirmaţiuni din alte isvoare, tendenţioase sau false. Găsesc că această contrapropagandă ziaristică „trebuie să rămână” – îndeosebi pentru Elveţia, dar cred că şi pentru Germania şi ţările nordice – una din principalele datorii ale ataşatului de presă, fiind extrem de eficace. (Un exemplu: ziarul Vaterland ne înjura, acum e anul, aproape lunar prin corespondenţele unui Ungur de la Budapesta. Acum şase luni am dat un răspuns drastic, dar bine motivat – şi de atunci avem linişte). (…)
De aceea supun aprecierii Dvoastre această propunere: Să se creeze la Direcţia propagandei o secţie a „contrapropagandei pe cale ziaristică” compusă din câţiva redactori, cari să se ocupe esclusiv cu „articole-răspunsuri” cari trebuiesc date la articolele tendenţioase sau greşite, apărute în presa străină. Ataşatul de presă ar trimite fireşte articolele duşmănoase direct la secţiunea „contrapropagandei ziaristice” – şi de acolo ar primi „articolul-răspuns” pe care el urmează să-l dea ziarului împricinat.

(Revista UZO nr. 10)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *