Ghidul publicat de Comisia Europeană privind consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea ilustrează așteptările Comisiei Europene cu privire la măsurile anti-dezinformare pentru platformele online. Deși Codul nu este obligatoriu, este posibil ca măsurile să devină obligatorii după adoptarea Legii serviciilor digitale.
Lansat în octombrie 2018, Codul de bune practici privind dezinformarea este primul set de standarde de auto-reglementare din industrie care abordează dezinformarea. Semnatarii săi includ Facebook, Google, Microsoft, TikTok și Twitter.
Orientările au fost anunțate ca parte a Planului de acțiune pentru democrație europeană, lansat de Comisie în decembrie 2020. Acesta își propune să consolideze Codul de practică bazat pe punctele slabe identificate în evaluarea care a avut loc la 12 luni de la aplicarea codului.
Vicepreședintele Comisiei pentru transparență, Vera Jourova, atrage atenția că „amenințările generate de dezinformare online evoluează rapid și trebuie să ne intensificăm acțiunea colectivă pentru a împuternici cetățenii și a proteja spațiul democratic de informare”, a spus ea.
Din perspectiva pieței interne, comisarul Thierry Breton a subliniat modelul de afaceri al platformelor online, care au permis răspândirea dezinformării. „Dezinformarea nu poate rămâne o sursă de venituri. Trebuie să vedem angajamente mai puternice din partea platformelor online, a întregului ecosistem publicitar și a rețelelor de verificare a faptelor”.
Cu această inițiativă, Comisia intenționează să introducă măsuri de responsabilizare care ar obliga platformele online să arate modul în care și-au adaptat algoritmii pentru a aborda dezinformarea, cu atât mai mult cu cât algoritmii s-au dovedit unelte în promovarea conținutului dăunător care a devenit viral, datorită și tehnicilor manipulative.
Ghidul European intenționează, de asemenea, să introducă angajamente personalizate bazate pe tipul de platformă, extinzând în special Codul la serviciile de mesagerie. De asemenea, introduce un cadru de monitorizare cu un set de indicatori cheie de performanță. Semnatarii ar trebui să publice măsurile adoptate pentru a contracara dezinformarea, într-un Centru de transparență. De asemenea, este încurajată o mai bună cooperare cu organizațiile de verificare a faptelor și schimbul de date cu cercetătorii.
Pentru Avaaz, o platformă civică internațională, codul de conduită consolidat s-ar putea transforma într-un „Acord în stilul Parisului pentru combaterea dezinformării”. „Acesta este unul dintre cele mai avansate cadre de combatere a dezinformării pe care le-am văzut vreodată. Acum, toate privirile trebuie să se îndrepte spre giganții tehnologici, pentru a vedea dacă încetează să joace jocuri de PR și se conectează la acțiuni reale, măsurabile”, a declarat directorul campaniei, Luca Nicotra.
Pe de altă parte, întrucât Codul de bune practici este voluntar, orientările nu oferă baza legală pentru sancționarea acelor platforme care nu iau suficiente măsuri pentru a contracara dezinformarea. Dat fiind faptul că Legea serviciilor digitale urmează procedura legislativă regulată, ar putea dura doi ani sau chiar mai mult înainte de a fi adoptată.
(R.I.)