Statele din estul Europei se află în fața unei curse cu obstacole în drumul spre energia verde. Există decalaje serioase, întrucât multe țări occidentale mai bogate au deja o cantitate semnificativă de capacitate de energie regenerabilă, în timp ce cele din Europa Centrală și de Est sunt încă foarte dependente de cărbune, atât pentru energie, cât și pentru locuri de muncă.
Fondul de tranziție Just al Uniunii Europene își propune să combată această divizare și să creeze o schimbare corectă social către o economie mai ecologică. Dar în Bulgaria, de pildă, unul dintre principalele obstacole în calea punerii în aplicare a fondurilor rămân chiar regiunile, unde lucrătorii se tem să-și piardă salariile. „Percepția aici în Stara Zagora este că nimeni nu știe ce se va întâmpla de fapt. Desigur, oamenii nu sunt mulțumiți de acest lucru, deoarece este treaba lor, viața lor, familiile lor”, spune Rumyana Grozeva, directorul executiv al celei mai mari regiuni dependente de cărbune din Bulgaria, Stara Zagora, unde se găsesc aproximativ 85% din rezervele țării. Găsirea unei soluții este complicată și mai mult de faptul că Stara Zagora este una dintre cele mai avansate regiuni din Bulgaria, cu salariile depășite doar de capitala țării, Sofia. Aceasta înseamnă că sprijinul UE disponibil ar putea să nu fie suficient pentru a determina regiunea să renunțe la cărbune suficient de repede. Pe de altă parte, politicienii care stau cu ochii pe sondaje nu vor să vorbească despre închiderea minelor și fac promisiuni că așa ceva nu se va întâmpla.
Și Polonia are o poveste proprie în acest tablou al tranziției la energia verde. Deoarece țara nu a aderat la conceptual zero emisii până în 2050, este probabil să primească doar jumătate din ceea ce are dreptul – asta înseamnă un minus de două miliarde de euro. O regiune din sud-vestul Poloniei, unde se află mina de cărbune Turów, va pierde cu totul fondurile. Dar Guvernul intenționează să funcționeze cu cărbune în anumite locuri până în 2044, cu mult peste data de eliminare treptată a cărbunelui prevăzută în Acordul de la Paris.
Cehia analizează în ce mod va utiliza fondurile verzi de la UE, dat fiind faptul că, potrivit experților, eliminarea treptată a cărbunelui ar putea duce la pierderea a 25.000 de locuri de muncă. Cehia este încă în mare măsură dependentă de cărbune pentru 36% din energia electrică.
În același timp, schimbări majore sunt necesare și pentru a asigura decarbonizarea clădirilor din UE, dacă blocul comunitar va respecta Acordul de la Paris, arată Consiliul consultativ științific al academiilor europene. Practic, nu mai este suficient să se construiască imobile mai ecologice, dar și structurile existente trebuie renovate. Potrivit Comisiei Europene, clădirile sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Din clădirile extrem de poluante construite deja în Europa, doar între 1% și 1,5% sunt renovate în fiecare an. „Pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, această rată ar trebui să fie chiar de trei ori mai mare”, estimează William Gillett, directorul programului energetic al organizației. La acest tablou se adaugă, firește, tot ce implică materialele de construcție.
(R.I.)