default-logo

Glasul publicistului

     Dacă acum suntem obligați să scriem despre acțiunile negre ale stăpânilor lumii, o facem pentru că aceștia și-au propus să privatizeze viitorul omenirii, făcând din cetățeanul comun piesă de muzeu în aer liber, numai bun de a trece cu umbre cu tot dintro vitrină în alta a reformatorilor obraznici! Dar să ne oprim un strop de clipă la negustorașii libertăților noastre, care se cred buricul înțelepciunii, obligându-ne să fim mână moartă la schimbarea de macaz a istoriei! Cine sunt ei? Niște fețe ciudate ale prezentului. Nimic nu scapă gestului lor devastator. Aruncă în joc bani grei, pardosind cerul cu reclame mincinoase în spatele cărora dospesc furia, lăcomia, minciuna, huzurul și zaiafetul, în timp ce în fața vitrinelor se topesc de nevoi și speranțe săracii planetei.

   Obiectivul lor este să-și pună antetul pe sufletele şi minţile oamenilor. Ei pun piedică oricărei încercări de avânt  trăită în taină de fiecare dintre noi! De aceea publicistul trebuie să glăsuiască ferm, în cuvinte tăioase, pentru a reteza aripile ideilor răzvrătite împotriva bunului simț și a păcii sociale. Publicistul vorbește tuturor oamenilor, chiar dacă e conștient că fiecare suflet îl primește cu încredere sau îndoială! El e parte din realitate, e oglinda sa, este conștiința care ne fixează în timp pentru generațiile viitoare!

   Ziaristul care reflectă adânc asupra menirii vieţii publicistice scrie nu numai pentru toți românii de azi, ci și pentru cei viitori. De ce refuzăm să picăm în admiraţie în fața stiloului? Noi socotim că mai important  decât stiloul este urma pe care o lasă el pe hârtie, calea pe care vor călca ochii viitoarelor generații. Trebuie să nu ne închinăm în fața neomeniei unor răsăriteni.

   Dar cine este împotriva noastră? Sălbaticul care, atras de câştiguri intenționează să ne arunce tulpini virale în „lumea bună”. Noi simţim primejdia, îi vedem pe profitorii pandemiei, vedem o lume chinuită și speriată, care se uită spre noi ca spre salvatori. De ce îi „urâm” pe provocatorii înfuriați? Oare știu oamenii cine atentează la antichităţile lor, la cultura lor? Democrația a defrișat comunismul! A păstrat dintre cuvintele cu efect de tunet unul singur: libertate! A fost cuvântul care a descătușat energiile vitale ale tuturor. Ziaristul se apleacă pe sine la talpa țării. Aici ascultă marele off al aproapelui, peste care unii reprezentanți ai neamului trec triumfalist, în goana lor după un loc, fie și vremelnic în istorie. Ziaristul scrie pentru semeni. Scrisul este un mesager fidel între jurnalist și cititor. El nu trădează adevărul şi nici pe cei care îl vor regăsi peste timp.

 FLORENȚ MOCANU / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.