„Partea armeană nu încetează să comită crime împotriva Azerbaidjanului”
Interviu cu E.S. Dr. Huseyn N. Najafov, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Azerbaidjan în România
Excelență, vă mulțumesc că ați acceptat acest interviu. Prin semnarea declarațiilor trilaterale Azerbaidjan-Rusia-Armenia la 10 noiembrie 2020 și 11 ianuarie 2021, războiul de 44 de zile dintre cele două țări a fost încheiat. Cu toate acestea, vedem în mass-media că tensiunile dintre Azerbaidjan și Armenia nu s-au diminuat, există încă explozii, ostatici și oameni uciși. Războiul dintre Armenia și Azerbaidjan continuă?
În ciuda faptului că războiului dintre cele două țări a fost încheiat prin semnarea declarațiilor trilaterale Azerbaidjan-Rusia-Armenia la 10 noiembrie 2020 și 11 ianuarie 2021, partea armeană continuă să comită provocări și crime împotriva Azerbaidjanului, amenințând astfel pacea și securitatea regională.
Ultimul incident tragic de mină care a provocat moartea a doi lucrători ai mass-media și a unui funcționar public este un exemplu clar al amenințării grave care rezultă din contaminarea masivă a teritoriilor recent eliberate din Azerbaidjan cu mine și alte dispozitive explozive desfășurate de Armenia.
Explozia unei mine antitanc a avut loc în satul Susuzlug din regiunea Kalbajar, Azerbaidjan, la 4 iunie 2021, în timp ce ziariști își îndeplineau îndatoririle profesionale. Drept urmare, au fost uciși doi ziariști de la compania de radiodifuziune AzТV și Agenția de informație de stat AZERTAG, un reprezentant al puterii executive locale, iar alți patru civili au fost grav răniți.
Este deosebit de important să subliniem că explozia a avut loc într-un sat, de unde forțele armate ale Armeniei urmau să se retragă în conformitate cu Declarația trilaterală. Astfel , zona menționată nu era o zonă de operațiuni militare și nu ar fi trebuit să fie necesară implantarea minelor.
Armenia a solicitat prelungirea cu 10 zile a retragerii sale din regiunea Kalbajar din presupuse motive umanitare. Cu toate acestea, a exploatat această perioadă pentru a plasa în mod masiv mine în zonă în timp ce jefuia și distrugea proprietatea publică și privată, tăia și ardea pădurile și comitea alte infracțiuni. Prin urmare, mina ar fi fost plantată de Armenia în timpul retragerii sale din zonă pentru a provoca cât mai multe daune Azerbaidjanului.
Acest incident tragic demonstrează încă o dată gravitatea amenințării care rezultă din contaminarea masivă a teritoriilor Azerbaidjanului cu mine terestre și alte dispozitive explozive. Refuzul continuu al Armeniei de a elibera hărțile câmpurilor minate agravează situația costând din ce în ce mai multe vieți omenești, provocând daune materiale și subminarea procesului general de normalizare post-conflict.
Având în vedere amploarea și gravitatea contaminării cu mine, există o nevoie urgentă de răspuns internațional pentru a preveni pierderile umane în viitor, pentru a permite sutelor de mii de persoane strămutate să se întoarcă în cele din urmă la casele lor și să profite de oportunitatea pentru pace regională și cooperare apărută după rezolvarea conflictului. Ca atare, aceasta este o problemă umanitară gravă și a drepturilor omului, care evidențiază o nevoie extremă de asistență internațională și necesită un răspuns urgent din partea întregii comunități internaționale.
Domnule ambasador, ați spus că partea armeană continuă să comită provocări și crime împotriva Azerbaidjanului. Ce măsuri legale au fost întreprinse de autoritățile de aplicare a legii din Azerbaidjan?
Organele de aplicare a legii din Republica Azerbaidjan investighează crimele de război și alte infracțiuni grave comise de membrii forțelor armate ale Armeniei.
Serviciul de Securitate de Stat și Biroul Procurorului General al Republicii Azerbaidjan au finalizat o anchetă în cazul a 14 membri ai grupului de sabotaj care a fost reținut în decembrie 2020 în regiunea Khojavend din Azerbaidjan ca urmare a unei operațiuni comune antiteroriste. În cursul anchetei, s-a stabilit că acești cetățeni din Armenia, împreună cu alți membri ai forțelor armate ale acelei țări, au trecut ilegal frontiera de stat a Azerbaidjanului în perioada 26-27 noiembrie 2020, au ocupat poziții de luptă în păduri și alte zone din partea de nord-vest a regiunii Khojavand și au efectuat atacuri asupra cetățenilor azerbaidjeni și a infrastructurii civile și militare.
Procuratura Generală a finalizat, de asemenea, ancheta cu privire la un alt episod inițiat împotriva a doi cetățeni din Armenia, Ludwig Mkrtchyan și Alyosha Khosrovyan. Aceste persoane sunt acuzate de încălcarea unor articole (tortură, încălcarea legilor și regulilor de război) împreună cu alte câteva articole din Codul penal al Republicii Azerbaidjan.În prezent, Curtea Militară de la Baku se află în dezbateri privind cazul celor doi cetățeni armeni. Ședințele Curții sunt deschise pentru mass-media și public, inclusiv pentru reprezentanții țărilor străine și ale organizațiilor internaționale acreditate în Azerbaidjan.
În ceea ce privește utilirazarea soldaților străini, conform diferitelor estimări, mii de mercenari și teroriști din Orientul Mijlociu și din țările CSI au fost dislocați în zona de conflict de către Armenia. În ciuda pandemiei în curs, a fost observată o creștere semnificativă a zborurilor din aceste țări către Armenia. Aceasta a inclus atât zborurile regulate către Armenia, cât și din locurile care nu au avut niciodată zboruri către Armenia. În majoritatea cazurilor, atât guvernul Armeniei, cât și diaspora armeană au organizat campanii speciale, inclusiv strângerea de fonduri, au definit puncte de asamblare pentru mercenari. Informații detaliate privind utilizarea teroriștilor străini de către Armenia au fost prezentate pe larg comunității internaționale, inclusiv sub forma documentelor Consiliului de Securitate al ONU. Oficiali armeni la nivel înalt au recunoscut public că cetățenii străini au fost implicați în campania militară împotriva Azerbaidjanului.
În altă ordine de idei, o anchetă asupra dosarului penal împotriva cetățeanului libanez Viken Eulcekjian a fost finalizată și transmisă Curții. Persoana menționată este acuzată de participarea la operațiuni militare împotriva Republicii Azerbaidjan ca mercenar în schimbul unei recompense materiale. În acest scop, împreună cu alte, el a trecut ilegal granița internațională a Azerbaidjanului și s-a alăturat altor mercenari. Faptele menționate mai sus, descoperite prin anchetă și prin depozițiile martorilor oculari, ilustrează amploarea și gravitatea infracțiunilor comise în cursul agresiunii armate a Armeniei împotriva Azerbaidjanului. O anchetă aprofundată asupra tuturor acestor cazuri și aducerea tuturor făptașilor în fața justiției continuă să fie esențială. Nu ar trebui să existe nicio impunitate pentru toate infracțiunile din trecut pentru a nu permite repetarea acelorași tragedii în viitor. Acest lucru ar descuraja, de asemenea, revanșismul agresiv din Armenia și ar contribui la pace și securitate în regiune.
Comunitatea internațională are, de asemenea, responsabilitatea juridică și morală de a aborda cu promptitudine inacțiunea deliberată a Armeniei în luarea măsurilor legale și practice în ceea ce privește infracțiunile pe scară largă comise de Azerbaidjan și cetățenii săi.
La 27 mai 2021, forțele armate ale Azerbaidjanului au limitat încă o încercare a forțelor armate din Armenia de a se infiltra pe teritoriul Azerbaidjanului. Șase membri ai celor două grupuri diferite de recunoaștere și sabotaj ale forțelor armate armene au fost reținuți în regiunea Kalbajar, în miezul teritoriului recunoscut internațional al Azerbaidjanului. Persoanele reținute, menționate mai sus, sunt în prezent în cursul anchetei conduse de organele de drept ale Republicii Azerbaidjan.
Conducerea politică și militară superioară a Armeniei a confirmat faptul că persoanele reținute depuneau mine pe rutele de aprovizionare ale posturilor militare azerbaidjene în apropierea frontierei de stat. Totuși, în același timp, Armenia încearcă să prezinte persoanele reținute drept „prizonieri de război”. Aceste afirmații sunt total nefondate în conformitate cu normele aplicabile ale dreptului internațional umanitar.
Toate acestea ilustrează în mod clar încă o dată că adevărata intenție a autorităților armene care exploatează problema persoanelor dispărute și a așa-numiților „prizonieri de război” este de a induce în eroare comunitatea internațională și de a-și manipula propria societate prin încurajarea urii anti-azerbaidjene.
Ne-ați putea furniza informații cu privire la drepturile omului și măsurile luate de Azerbaidjan pentru a respecta dreptul internațional umanitar după război?
Azerbaidjanul se angajează să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional umanitar și al principiilor umanității. În general, Azerbaidjanul a luat măsurile necesare pentru a preveni orice act de încălcare a dreptului internațional umanitar de către personalul său. Ministerul Apărării al Republicii Azerbaidjan a pregătit broșuri speciale cu instrucțiuni privind respectarea regulilor de luptă și a altor elemente ale dreptului internațional, inclusiv tratamentul populației civile în timpul desfășurării războiului. În consecință, Azerbaidjanul și-a îndeplinit în mod constant obligațiile de a asigura drepturile militarilor armeni și ale altor deținuți capturați în cursul conflictului. Informații despre captivii armeni au fost furnizate în mod regulat Comitetului internațional al Crucii Roșii și contingentului rus de menținere a păcii. În unele cazuri, captivii armeni au fost eliberați unilateral. Azerbaidjanul a returnat toate persoanele reținute în timpul ostilităților. În timpul detenției lor în Azerbaidjan, militarii armeni au primit îngrijirea medicală necesară și tratament demn. Azerbaidjanul a furnizat toate condițiile pentru căutarea și recuperarea rămășițelor militarilor armeni. Până în prezent, au fost recuperate rămășițele a peste 1300 de militari armeni.
Din păcate, spre deosebire de Azerbaidjan, Armenia nu și-a îndeplinit obligațiile care decurg din dreptul internațional umanitar, care prevede și schimbul de prizonieri de război. Armenia nu a făcut niciun pas pentru a investiga și a întreprinde acțiuni punitive în legătură cu soldații săi care au comis crime de război în cursul ostilităților recente. În ciuda existenței unui număr considerabil de fotografii și videoclipuri care înfățișează o serie de încălcări ale drepturilor omului comise de militarii armeni împotriva captivilor azerbaidjeni, inclusiv acte de umilire și rele tratamente, cum ar fi agresiuni fizice, abuzuri verbale, execuții prin decapitare și maltratare a cadavrelor.
Ce puteți spune despre destinul a 62 de cetățeni armeni care nu au fost eliberați încă?
Armenia răspândește acuzații false împotriva Azerbaidjanului cu privire la 62 de cetățeni armeni reținuți în cursul operațiunilor de combatere a terorismului. Grupul de sabotaj al forțelor armate din Armenia alcătuit din cei 62 de membri menționați a fost reținut în urma operațiunilor antiteroriste desfășurate pe teritoriile recent eliberate ale Republicii Azerbaidjan. Interogatoriul inițial relevă faptul că acest grup a fost transferat ilegal pe teritoriile recent eliberate ale Republicii Azerbaidjan la 26 noiembrie 2020, după semnarea declarației trilaterale, pentru organizarea activităților teroriste împotriva personalului militar azerbaidjan și a civililor. Ca urmare a unei serii de atacuri teroriste efectuate de grupul de sabotaj în zonele eliberate, 4 militari au fost uciși și un civil a fost grav rănit. Membrii grupului de sabotaj sunt supuși în prezent procedurilor de investigație de către instituțiile de stat relevante din Azerbaidjan pentru comiterea de acte criminale pe teritoriul Azerbaidjanului. Prin urmare, nu au dreptul la eliberare. Transferul unui grup de sabotaj pe teritoriul Azerbaidjanului după semnarea declarației trilaterale reprezintă o încălcare gravă de către Armenia a angajamentului său în baza declarației de a înceta toate activitățile militare și de a-și retrage forțele armate de pe teritoriile Azerbaidjanului.
O deosebită îngrijorare este refuzul Armeniei de a trimite hărțile zonelor minate de pe teritoriile recent eliberate către partea azerbaidjană. Aceasta este o necesitate absolută pentru a salva vieți umane și a accelera procesele de reabilitare și reconstrucție în perioada de după conflict. După semnărea declarației trilaterale, au fost uciși 20 de cetățeni din Azerbaidjan, inclusiv 14 civili, iar 85 de cetățeni, inclusiv 16 civili, au fost grav răniți ca urmare a exploziilor miniere de pe teritoriile recent eliberate.
În același timp, locația a 3890 de cetățeni azerbaidjeni dispăruți din cauza războiului dintre Armenia și Azerbaidjan în 1992-1994 trebuie clarificată în conformitate cu dreptul internațional umanitar. Având în vedere declarația trilaterală și încetarea tuturor activităților militare, este una dintre cele mai urgente probleme care trebuie rezolvate în vederea vindecării rănilor familiilor acestora. Comunitatea internațională trebuie să exercite presiuni asupra Armeniei pentru a coopera în această chestiune importantă.
Am văzut orașe ruinate și monumente distruse în fotografiile difuzate de mass-media. Ați putea vorbi despre moștenirea culturală afectată în războiul dintre Azerbaidjan și Armenia?
Armenia a urmat o politică sistematică de distrugere, jefuire și deturnare a patrimoniului cultural al Azerbaidjanului atât pe teritoriile pe care le-a ocupat timp de 30 de ani, cât și în Armenia în sine. Prin distrugerea monumentelor, schimbarea caracteristicilor arhitecturale și efectuarea de săpături „arheologice”, Armenia a avut ca scop eliminarea oricărui semn cultural care arată origini azerbaidjene. Moscheile și alte situri religioase, cimitirele, siturile arheologice, precum și muzeele, bibliotecile și alte obiecte culturale au fost fie total distruse, fie jefuite. Din 67 de moschei, 64 au fost distruse complet sau grav avariate. Toate aceste acțiuni constituie o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar, inclusiv a instrumentelor legale UNESCO.
În schimb, Azerbaidjanul la cel mai înalt nivel și-a declarat hotărârea că toate monumentele culturale și religioase de pe teritoriile eliberate, indiferent de originea lor, vor fi păstrate, restaurate și puse în funcțiune în mod corespunzător. Experiența noastră puternică în promovarea multiculturalismului atât în țară, cât și în străinătate este o garanție în acest sens. Azerbaidjanul și-a demonstrat deja bunăvoința față de cetățenii săi de origine armeană, facilitând vizitele lor regulate la mănăstirea Khudavang situată în districtul Kalbadjar, care a aparținut în întregime comunității religioase creștine alban-udine din Azerbaidjan. Azerbaidjanul a dovedit că este o țară tolerantă unde coexistă diferite culturi, etnii și religii.
Domnule ambasador, ce părere aveți despre revendicările Armeniei cu privire la securitatea și drepturile omului cetățenilor Republicii Azerbaidjan de origine armeană? De asemenea, ne-ați putea informa despre măsurile luate de Azerbaidjan pentru a asigura pacea, securitatea și cooperarea în regiune?
În ciuda consecințelor tragice ale agresiunii armate a Armeniei în primii ani de independență, Azerbaidjanul a reușit să își consolideze independența și statalitatea ca țară capabilă să contribuie la pacea, securitatea și cooperarea regională. În perioada independenței, Azerbaidjanul a reușit să se poziționeze ca avangardă a întregii regiuni într-o platformă de dialog și cooperare prin proiecte de energie și transport, și a demonstrat că este un partener de încredere în multe privințe. În acest context, suveranitatea și integritatea teritorială a Azerbaidjanului continuă să fie un factor vital pentru păstrarea dezvoltării și prosperității regiunii. Afirmațiile false ale Armeniei cu privire la securitatea și bunăstarea etnicilor armeni care trăiesc pe teritoriul Azerbaidjanului sunt, de asemenea, nefondate în fața istoricului puternic al Azerbaidjanului ca țară multietnică și multiconfesională, unde diferite grupuri etnice și religioase au locuit cot la cot de secole într-o atmosferă de armonie și respect reciproc. Azerbaidjanul a fost consecvent în declararea hotărârii sale la cel mai înalt nivel că este hotărât să asigure toate drepturile și libertățile cetățenilor săi de origine armeană.
În perioada următoare semnării Declarației Trilaterale din 10 noiembrie și încheierii activităților militare, Azerbaidjanul a făcut în practică mai mulți pași, demonstrând adevărata sa intenție de normalizare a relațiilor. Aceasta include buna funcționare a drumului Goris-Qafan, o parte din care trece prin teritoriul Azerbaidjanului; facilitarea deplasării cetățenilor, vehiculelor și mărfurilor prin „coridorul Lacin” în scopuri umanitare; deschiderea rutelor în interiorul țării pentru achiziționarea contingentului de menținere a păcii al Federației Ruse și livrarea ajutorului umanitar; facilitarea livrării de energie electrică în zona în care contingentul de menținere a păcii este desfășurat temporar. Azerbaidjanul și-a furnizat, de asemenea, infrastructura pentru livrarea de gaze din Rusia către Armenia, având în vedere dificultățile întâmpinate în exploatarea conductei pe teritoriul Georgiei. Revitalizarea comunicațiilor va spori semnificativ comerțul și transportul prin Armenia și Azerbaidjan în beneficiul acestor țări și al partenerilor noștri. Va fi un factor semnificativ de normalizare și își va juca rolul pozitiv în stabilirea condițiilor pentru o pace și stabilitate durabilă în regiune și nu numai.
Azerbaidjanul a intrat într-o nouă etapă de reabilitare, reconstrucție și reintegrare. Guvernul din Azerbaidjan a inițiat deja pași practici care vizează eliminarea consecințelor ocupării teritoriilor vechi de decenii însoțite de distrugeri masive. Azerbaidjanul este hotărât să își reintegreze cetățenii de origine armeană care locuiesc în teritorii afectate de conflicte în spațiul său politic, social, economic, garantând aceleași drepturi și libertăți cu toți cetățenii Azerbaidjanului, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă. Constituția Republicii Azerbaidjan oferă un cadru juridic solid în acest sens.
Partea armeană susține că Azerbaidjanul a încălcat teritoriul suveran al Armeniei. Este adevarat?
Nu este deloc adevărat. După retragerea forțelor armate ale Armeniei de pe teritoriile ocupate și în conformitate cu Declarația trilaterală din 10 noiembrie 2020, Azerbaidjanul se află în proces de restabilire a frontierelor recunoscute la nivel internațional și de stabilire a unui sistem de protecție a frontierei cu Armenia. Trebuie subliniat faptul că motivul problemelor de frontieră este ocuparea ilegală de către Armenia a teritoriilor Azerbaidjanului până în noiembrie 2020, inclusiv a regiunilor de frontieră Kalbadjar, Lacin, Gubadli și Zanghilan. Prin urmare, Azerbaidjanul doar își restabilește frontierele în prezent. Azerbaidjanul a susținut întotdeauna respectul suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor recunoscute la nivel internațional. Facem apel la Armenia să facă același lucru și să recunoască și să respecte suveranitatea, integritatea teritorială, granițele recunoscute la nivel internațional ale Azerbaidjanului. Respectul reciproc pentru aceste principii, stabilirea pe această bază a unor relații de bună vecinătate și demararea procesului de demarcare a frontierei este singura cale de soluționare a oricărei dispute care ar putea apărea. Procesul de delimitare a frontierelor este o problemă bilaterală, iar țările terțe ar trebui să se abțină de la interferențe. În acest context, este surprinzător faptul că partea armeană reacționează inadecvat și face declarații provocatoare. Solicităm Armeniei să renunțe la această problemă ca instrument politic în legătură cu situația preelectorală din această țară.
Stimate ambasador, ați menționat activitățile de reabilitare și reconstrucție lansate în teritoriile eliberate de la ocupație. Ne-ați putea oferi mai multe informații legate de acest subiect?
În stadiul actual, activitatea este desfășurată în mai multe direcții. Procesul de eliminare a minelor este în desfășurare. Cea mai mare provocare este asociată cu faptul că Armenia nu ne oferă hărțile câmpului minat. Refuză să le predea, deși știm sigur că le are. Refuzul de a face acest lucru este încă o crimă de război din partea Armeniei. Datorită eșecului său de a furniza hărți ale câmpurilor minate după sfârșitul războiului, peste 100 de civili au fost uciși și răniți. Vom încerca să ne mobilizăm la maxim resursele pentru a asigura un ritm rapid al eforturilor de deminare. În același timp, militari din Turcia și Rusia sunt angajați și oferă asistență în procesul de deminare.
Am început să realizam și proiecte concrete de restaurare și reconstrucție a regiunii. Aceasta este o lucrare extinsă, trebuie să reconstruim de la zero un teritoriu distrus total. Au fost lansate principalele proiecte de infrastructură. Furnizarea de energie electrică către teritoriile eliberate va fi finalizată până la sfârșitul acestui an. Liniile electrice sunt extinse și sunt construite noi stații. Orașul Şuşa este alimentat cu energie electrică astăzi. Se pregătesc planuri generale ale tuturor orașelor din teritoriile eliberate. Primul proiect pilot „sat inteligent” va fi implementat în districtul Zanghilan. Construcția aeroportului internațional Fuzuli progresează rapid. În curând, construcția unui nou aeroport va începe în districtul Zanghilan. Al treilea aeroport va fi construit în districtul Lacin. Lucrările progresează în toate direcțiile legate de infrastructura rutieră. În primul rând, drumul Fizuli-Şuşa („drumul Victoriei”) este în construcție. În paralel, se creează calea ferata Barda-Agdam și Horadiz-Zanghilan-Agband. Acest drum va ajunge la coridorul Zangazur, care la rândul său va lega partea de vest a Azerbaidjanului de enclava sa – Republica Autonomă Nahicevan.
Crearea coridorului Zangazur corespunde pe deplin intereselor noastre naționale. Principalul nostru rival este timpul, deoarece construcția unei căi ferate și a unei autostrăzi necesită timp. Prin urmare, toate resursele au fost mobilizate pentru implementarea acestui proiect.
Aș dori să închei interviul pe note optimiste. După cum a subliniat președintele, Dl. Ilham Aliyev, la 20 mai 2021, la conferința online pe tema ”Caucazul de Sud: Dezvoltare regională și perspectivă de cooperare, în Caucazul de Sud” (organizat de Centrul internațional Nizami Ganjavi): „Azerbaidjanul este pregătit să colaboreze cu Armenia cu privire la tratatul de pace”. Sperăm că va exista mai multă claritate în această chestiune după alegerile din Armenia. Tratatul de pace stipulează recunoașterea integrității teritoriale a ambelor țări și suntem pregătiți pentru asta. Conflictul din Nagorno-Karabah s-a încheiat, a sosit momentul să ne gândim la viitor și toate acestea necesită eforturi comune
A consemnat
Dumitru Bălan