La 150 de ani de la nașterea marelui istoric Nicolae Iorga, în Republica
Moldova a fost lansată o ediție specială a revistei Limba Română, dedicată „apostolului cauzei basarabene”
Pe 17 iunie 2021, s-au împlinit 150 de ani de la nașterea marelui istoric Nicolae Iorga. Pentru cinstirea memoriei marii personalități, supranumite și apostolul cauzei basarabene, publicația de știință și cultură „Limba Română” de la Chișinău a lansat o ediție specială „Nicolae Iorga – 150”, în paginile căruieia, reputați oameni de știință din Republica Moldova și din România evocă inconfundabila personalitate a savantului, publicistului, conferențiarului, omului politic Nicolae Iorga.
Potrivit publicistului Alexandru Bantoș, redactor-şef al revistei „Limba Română, în paginile ediției speciale au fost publicate studii și articole semnate de domnii academicieni Ioan-Aurel Pop, Victor Spinei, profesorii Ioan Scurtu, Ioan Opriș, Petre Țurlea, Ion Constantin, Ion I. Ionescu, Dorin Cimpoeșu, Ioan C. Popa, Ion Țurcanu, Nicolae Enciu, Adrian-Dinu Rachieru, Iulian Boldea, Sanda-Maria Ardeleanu, Vlad Mischevca, Stoica Lascu, Iurie Colesnic, Ion Haineș, Eugen-Tudor Sclifos, Elena-Luiza Popa, Alexandrina Ioniță.
Articolul Basarabia lui Nicolae Iorga, publicat la deschiderea ediției speciale, este semnat de către profesorul emerit al Universității din București, acad. Andrei Pippidi, fiul istoricului Dionisie M. Pippidi și nepotul prin mamă al lui Nicolae Iorga, editor al operei bunicului său.
Rubrica „Restitutio” inserează o seamă de articole și cuvântări cu subiect basarabean scrise de Nicolae Iorga.
Textele publicate în revistă, cele purtând însemnele inconfundabilei măiestrii științifice și publicistice a lui Iorga, articolele omagiale scrise cu pătrundere și competență de către prestigioși specialiști în domeniu oferă crâmpeie din activitatea plurivalentă a „istoricului total”, alcătuind un binevenit îndemn de a înțelege atât condițiile de afirmare a genialului creator național și universal, precum și perenitatea operei savantului.
Ediția specială „Nicolae Iorga – 150” poate fi găsită pe site-ul revistei.
https://www.limbaromana.md/numere/d148.pdf
Savant de renume mondial, Nicolae Iorga a avut o prolifică activitate ştiinţifică, fiind autorul a nu mai puțin de 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este considerat și cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase lucrări, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Este personalitatea care a dat direcţie culturii naţionale și s-a implicat activ în viaţa social-politică a României. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.
În paralel cu contribuțiile sale științifice, Nicolae Iorga a fost un activist de centru-dreapta, ale cărui orientări politice au inclus elemente ale conservatorismului, naționalismului și agrarianismului. Potrivit enciclopediei wikipedia, deși în ultima parte a liceului a intrat sub influența marxismului, Nicolae Iorga a depășit acest episod în timpul universității, având să adere pentru scurt timp la grupul literar conservator Junimea. Nicolae Iorga a fost o figură centrală a Sămănătorului, revistă populistă și a fondat reviste conservatoare ca Neamul Românesc, Drum Drept, Cuget Clar și Floarea Darurilor. A militat în cadrul Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor.
A fost o figură proeminentă în tabăra pro-Antanta în timpul Primului Război Mondial, datorită susținerii cauzei românilor din Austro-Ungaria și a avut un rol politic important în România Mare în perioada interbelică. A inițiat campanii pentru a apăra cultura României. A stârnit controverse datorită retoricii antisemite. A fost adversar al Partidului Național Liberal și al Partidului Național Român.
S-a opus grupării fasciste Garda de Fier și, după o perioadă de cumpănire, s-a hotărât să îl susțină pe rivalul acesteia, Regele Carol al II-lea, intrând după dizolvarea tuturor celorlalte partide în partidul unic, de sorginte corporatistă și autoritaristă, Frontul Renașterii Naționale. Pentru că fusese implicat într-o dispută personală cu liderul Gărzii, Corneliu Zelea Codreanu, contribuind astfel fără voie la uciderea sa, Iorga și-a atras antipatia legionarilor. A rămas o voce independentă a opoziției după ce Garda a instaurat Statul Național-Legionar, fiind în cele din urmă asasinat de un comando legionar. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.