default-logo

REVISTA „VATRA VECHE” LA BORNA 150

Revista „Vatra veche”, fondată în 2009, ca o reacție la schimbarea de direcție a revistei „Vatra”, seria Romulus Guga, care a apărut începând cu aprilie 1971, a ajuns la borna 150. Noua revistă de cultură târgu-mureșeană a reușit în aproape treisprezece ani de apariție să umple un gol, resimțit nu doar de mureșeni, ci și de cei care, cândva, erau susținători și colaboratori ai revistei care, la rândul ei, era continuatoarea unei tradiții care datează din 1894, când, la București, Ioan Slavici, I.L. Caragiale și George Coșbuc au pus bazele unei „Vetre”, destinată în principal românilor transilvăneni, atât pentru a ține trează conștiința națională, cât și pentru a aspira la unitatea tuturor românilor.

Nu întâmplător, seria Nicolae Băciuț, purtând numele de „Vatra veche”, tocmai pentru a sublinia legătura cu un program editorial și național angaja(n)t, are pe frontispiciu sloganul „Români din toate țările, unițivă”, un deziderat imperativ într-o perioadă de gravă risipire în lume a românilor, în căutarea unui trai mai bun.

Că inițiativa a fost inspirată și binevenită stau mărturie cele câteva mii de aprecieri, găzduite chiar în paginile revistei, la rubrica „Curier. De la Vatra veche la Vatra nouă”, promovată nu din vreun orgoliu, ci din a realiza necesarul feed back al unui mesaj în căutarea destinatarilor. Iar aceștia nu sunt puțini, cel puțin 16.000, cărora le e trimisă individualizat, prin email, revista, la care se adaugă vizibilitatea indusă de site-urile, blogurile, unde este postată revista, plus redistribuirile, după cum se poate constata din corespondența cititorilor.

Revista a avut constanță și ritmicitate, apărând lună de lună, în 88 de pagini, la care se adaugă și cele 11 suplimente dedicate unor personalități, între care Nichita Stănescu, Ana Blandiana, N.. Steinhardt ș.a., sau românilor din Canada, cărora le-a fost destinat un număr special.

Revista a reușit să-și atragă un număr important de colaboratori, de toate calibrele și de toate vârstele și din tot largul lumii.

Editorial, revista a fost, este opera lui Nicolae Băciuț, un „one man show”, care realizează singur, în integralitate, publicația.

Pe lângă ediția în format electronic, revista se și printează, are un public care o savurează în formatul clasic.

Financiar, revista e susținută din buget personal de Nicolae Băciuț.

Poate larga audiență de care se bucură revista se datorează și neantrenării în niciun fel de jocuri de politică literară și, mai mult, s-a ținut departe și de partidele politice.

Numărul 150 este, în bună măsură, la înălțimea exigențelor editorului. Fără a marca festivist momentul, revista a găzduit câteva aprecieri critice ale unor personalități, de la prof. univ. dr. Ion Vlad la Ana Blandiana, de la Radu Șerban la Rodica Lăzărescu, de la Veronica Pavel Lerner la Darie Ducan… listă la care s-ar fi putut adăuga și numeroasele aprecieri venite de-a lungul timpului, inclusiv din partea Academiei Române.

Atentă la pulsul vieții literare, revista a ținut pasul cu evenimentele culturale importante, cu evenimentele editoriale, omagiind personalități ale vieții literar-artistice, păstrând legătura cu marți personalități, antrenate în deja celebra rubrică „Vatra veche dialog”. A acordat atenție și faptului de istorie și vieții spirituale, dar și divertismentului.

Număr de număr, revista a fost ilustrată de câte un artist plastic din țară și străinătate, devenind, indirect, o expoziție virtuală de mare cuprindere și audiență.

Revista a rămas credincioasă propriilor idealuri, asumate de bună voie și nesilită de nimeni,  încercând să răspundă unor așteptări care nu se regăseau în alte orizonturi publicistice.

Deși este operă de autor, „Vatra veche” este ceea ce este datorită celor care au crezut în ea și au colaborat, fără prejudecăți, complexe, ori chiar teamă să nu își afecteze anume relații din viața literară.

Fără a fi aliniată cuiva, „Vatra veche” și-a urmat linia sa, completând un raft al presei culturale românești de după decembrie 1989.

Din „Vatra” triumvirilor Caragiale, Slavici și Coșbuc au apărut doar 44 de numere, dar ele au făcut istorie, au rămas în istoria presei culturale românești, acolo unde, ca și alte publicații, aspiră și „Vatra veche” să-și găsească locul.

NICOLAE BĂCIUȚ
 
Nota bene: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost un partener care a apreciat eforturile revistei târgu-mureșene, în redacția căreia sunt și câțiva membrii UZPR, a promovat-o și a și… premiat-o.
 
 
Despre autor

Articole asemănătoare

  1. Costescu Gabriella Reply

    Felicitări domnului Nicolae Baciuț petru râvnă, dăruire și talent. O revistă implică mult mai multă muncă di exigență. Aprecieri și prețuire. Gabriella Costescu

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.