◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Francezul cu două doctorate căruia îi datorăm actuala graniță dintre România și Ungaria

O mare personalitate franceza a contribuit la dezvoltarea României după actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Este vorba despre geograful Emmanuel de Martonne, care a avut poate cel mai mare merit pentru trasarea granițelor României după Primul Război Mondial.

Născut in Franța, la 1873, geograful a cunoscut Romania când avea 25 de ani si a devenit un prieten al tarii noastre, studiind-o de la Vest la Est si de la Nord la Sud.

Avea prieteni romani foarte buni si a facut studii riguroase pe Munții Făgăraș, pe care i-a numit Alpii Transilvaniei.

Timp de peste 30 de ani si-a dedicat viața cercetării munților si văilor locuite de romani, si a publicat 63 de lucrări despre România.

A învățat limba romana susținând-si doctoratul la Paris, pe teme cercetate in Romania.

Și-a dat doctoratul pe România

„Emmanuel de Martonne susținuse doua teze de doctorat, in litere – 1902, si in științe – 1907, cu teme din Romania, de care se atașase încă de la prima sa cercetare de teren din 1898. In 1918, in cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferința de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasa obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau sa fie recunoscute României prin tratatele de pace. In semn de recunoaștere a acestor multiple merite, Academia Româna îl alege membru corespondent in 1912, iar in 1919 membru de onoare”, menționează cercetătorul Șerban Dragomirescu, de la Institutul de Geografie al Academiei Române.

De altfel, cercetătorii istoriei recunosc ca in problema Transilvaniei a fost cel care a inclinat balanța si de la care s-a realizat actuala granița dintre Romania si Ungaria.

Geograful a călătorit pe teren si conform principiului viabilității frontierelor, a obținut extinderea frontierei Poloniei spre est si a României spre vest cu câțiva kilometri, pentru ca importante cai ferate, cum ar fi Timișoara-Arad-Oradea-Satu Mare, sa nu se întretaie de mai multe ori cu granița.

„El nu a fost trasator de frontiere, a fost cel care a gândit, a argumentat științific frontierele care au fost gândite in perioada respectiva. Un lucru care nu se cunoaște este faptul ca Georges Clemanceau, primul ministru al Franței, avea o antipatie care nu era secreta fata de Brătianu si in ziarul lui chiar critica reaua credința si nesinceritatea lui Brătianu înainte si după terminarea războiului. Emmanuel de Martonne a jucat un rol extraordinar de important in așa fel încât sa facă distincția intre cine era prim-ministru si România in ansamblu ei”, susține prof.univ.dr. Ioan Ianos, de la Universitatea din București.

Geograful a fost prieten la catarama cu Grigore Antipa, care l-a inițiat in Geonomie, o disciplina la confluenta dintre geografie si științele naturale.

Tot Emmanuel de Martonne este cel care a pus bazele Institutului Francez de Studii Înalte din București, care se afla la originea Institutului Cultural Francez de azi.

Memoria francezului este întreținută astăzi de doua străzi, in Timișoara si Cluj, ce-i poarta numele. Recent, la Alba Iulia a fost dezvelit un bust care îl înfățișează pe marele geograf.

 

m.ziare.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *