Acum 593 de ani avea loc prima atestare a Mănăstirii Horaiţa (din judeţul Neamţ), emisă de cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400–1432). Astfel, la 11 iulie 1428, domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun includea biserica din Horaiţa în rândul celor 52 de biserici (de mir şi mănăstire).
Acest sfânt lăcaş a fost înfiinţat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Denumirea Mănăstirii Horaiţa provine de la numele marilor proprietari de pământ, în stăpânirea cărora intrau satele de pe acolo, Crăcăoani, Poiana şi cele din împrejurimi.
Arhim. Irinarh Rosetti (1822) şi Arhim. Ermoghen Buhuş (1848) sunt consideraţi principalii ctitori. La jumătatea veacului al XX-lea, această biserică şi chiliile mănăstireşti ajunseseră într-o stare de ruină, motiv pentru care, între anii 1970 – 1990, la Mănăstirea Horaiţa s-au făcut importante lucrări de restaurare. Mănăstirea Horaița are hramul „Botezul Domnului”.