COSTA ROȘU
30 martie 1947, Torac – 12 iulie 2021, Novi Sad (Serbia)
A coborât lin și pe neașteptate în lumea celor fără de dor un prieten drag, un remarcabil om de cultură și știință – Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române, membru al Filialei din Timișoara a Academiei Române, colaborator apropiat al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, istoric literar, jurnalist și publicist, bibliograf și folclorist.
Născut la Toracul Mare din fosta Jugoslavia, unde și-a început studiile primare și pe care le-a continuat la Vârșeț și Zrenianin, Costa Roșu se dedică de timpuriu slovei, activând din 1970 la Casa de Presă și Editură „Panciova”, unde publică nenumărate articole în ziarul „Libertatea”. Apoi, semnătura prestigiosului publicist ocupă coloane întregi în „Viața culturală”, „Viața satelor ”, „Lumina” și „Tribuna tineretului”. În 1993, devine fondatorul și redactorul responsabil al revistei de etnografie și folclor „Tradiția”, iar timp de șapte ani (1990 – 1997) este de redactor- responsabil al Editurii S.L.R. din Voivodina.
În toată această perioadă, se dedică, în paralel, altor responsabilități deloc ușoare din cadrul etniei române din Voivodina: secretar general al Societății de Prietenie Sârbo – Română din Serbia (1994 – 1998); președinte – fondator al Societății / Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina (1995 – 2008); președinte al Consiliului de Fondare al Muzeului Spiritualității Românești din Voivodina; vicepreședinte al Societății Ziariștilor din Voivodina (2001 – 2005) și vicepreședinte al Centrului Internațional de Jurnalism pentru Europa Centrală și de Est; președinte al Conferinței Publiciștilor Români din Voivodina (începând cu anul 2007); membru al Consiliului Științific al Centrului de Studii Istorico-Creștine și de Patrimoniu Cultural-Național al Universității de Vest din Arad.
Din 2008, Costa Roșu devine directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, cu sediul la Zrenianin, instituție sub a cărui cârmuire cunoaște o dezvoltare fără precedent. Pune un accent deosebit pe activitatea științifică, impunându-se ca inițiator a numeroase proiecte din domeniul culturii populare, organizator de reuniuni științifice – simpozioane, conferințe, congrese – mai toate cu participare internațională, în cadrul cărora susține inedite referate și comunicări științifice evidențiind, cu precădere, trecutul românilor din Banatul sârbesc.
În întreaga sa activitate, publică sute de articole, și studii din domeniile literatură, lexicografie, etnografie și folclor, de asemenea semnează 27 de cărți – monografii, lexicoane, bibliografii, antologii, traduceri. Iar opera sa de gazetar și publicist cuprinde peste o mie de articole, într-o gamă largă de genuri și specii ziaristice. Opera sa culturală și științifică i-a fost încununată, de-a lungul anilor, cu peste 50 de premii, inclusiv cu Diploma Meritul Academiei, înaltă distincție a celui mai înalt for științific al neamului românesc (2016). De asemenea, a mai fost cinstit cu titlul de „Cetățean de Onoare” al județului Caraș-Severin și cu alte zeci și zeci de titluri de „Membru de Onoare” al mai multor asociații și instituții de cultură din Serbia, România, Republica Moldova și Muntenegru. Laborioasa-i activitate ia fost însă răsplătită pe deplin în 2015 când a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române.
Prin trecerea sa în eternitate, comunitatea academică, culturală și jurnalistică timișoreană înregistrează o pierdere imensă și irecuperabilă. Îți vom păstra vie amintirea, prieten drag!
Conf. univ. dr. Ioan David