default-logo

INTERVIU Premiile României la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2021: Aur, două medalii de Bronz și Mențiune la proba pe echipe

România a obținut, la ediția de anul acesta a Olimpiadei Internaționale de Lingvistică, trei distincții. Este vorba de o medalie de aur – Mihai-Alexandru Bratu, două medalii de Bronz – Nicoleta Dobrică și Bianca Crișan; mențiune la proba pe echipe. Astfel, după concursul desfășurat săptămâna trecută, echipa României s-a clasat pe poziția a 7-a tabelului final în ceea ce privește numărul medaliilor adunate la cele 10 participări, se arată în clasamentul oficial. Valentina Cojocaru, profesor, și Paul Helmer, fost participant și actual coordonator al olimpiadelor, au vorbit cu EduPedu.ro despre ce înseamnă disciplina Lingvistică, procedura de selecție a lotului olimpic și despre performanța României.

Concursul de anul acesta a fost găzduit de Letonia, în orașul Ventspils, la distanță, în timp ce anul trecut nu s-a desfășurat, fiind amânat pentru 2021. În 2019, gazdă a fost Coreea de Sud, cu centrul organizării la Yongin, unde Matei-Costin Banu a obținut o medalie de bronz.

 
  • La coordonarea lotului olimpic au participat: Valentina Cojocaru, Roxana Preda (asistenți universitari dr. la Facultatea de Litere a Universității din București), Paul Helmer, Dan Mirea și Vlad Neacșu – foști participanți la olimpiade, actuali doctoranzi la universități de prestigiu din străinătate.
  • Selecția a fost diferită față de anii trecuți: înainte se trecea prin două faze, județeană și cea națională, iar acum probele au fost la distanță, cu un concurs online ca substitut al fazei județene, o etapă regională (Asia-Pacific) pentru validare și apoi faza internațională cu 4 cei mai buni concurenți din țară, elevi de liceu.
  • Mihai-Alexandru Bratu (Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu), Bianca Crișan (Colegiul Național „Emil Racoviță”, Cluj-Napoca), Vlad-Valentin Mihăilă (Colegiul Național “Mihai Viteazul”, Ploiești) și Nicoleta Dobrică (Colegiul Național „Sf. Sava”, București) au avut de rezolvat atât proba individuală de 6 ore, cât și pe cea colectivă de 4 ore.

Valentina Cojocaru și Paul Helmer spun, despre subiecte, că “deși au păstrat același format, au fost mai grele față de cele date în alți ani”. Subiectele de la diferite faze de selecție se pot descărca la finalul articolului.

 

Întrebată prin ce s-a distins atmosfera de anul acesta față de cea din anii anteriori, coordonatoarea afirmă că “a fost diferit și ciudat în același timp. O ediție remote nu poate fi comparată cu una care are loc fizic. Au lipsit posibilitățile de socializare și de cunoaștere a unei noi culturi, entuziasmul competitiv”.

Precizările integrale:

Rep.: De când participă România, mai exact, la această Olimpiadă?

 

Paul Helmer: Deși olimpiada își are originile în 2003, România participă în mod oficial începând cu 2013, în 2005 și 2012, fiind vorba de participări ad-hoc, fără vreo selecție națională anterioară. Din 2013, echipa României s-a întors de fiecare dată cu câte un premiu. În fotografii, informații despre participarea României de-a lungul anilor:

Rep.: În ce constă rezolvarea exercițiilor la lingvistică, concret? Ce necesită?

Valentina Cojocaru: La etapa internațională, elevii trebuie să rezolve 5 probleme de lingvistică în 6 ore. Pentru aceasta e nevoie să analizeze niște date din limbi necunoscute pe baza cărora să extragă reguli gramaticale (să recunoască mărci de număr, de timp, de obiect, subiect etc.), să deducă reguli de formare a cuvintelor sau reguli care condiționează anumite transformări fonetice. 

Nu necesită o pregătire lingvistică în prealabil, ci doar cunoștințe minime de gramatică pe care le însușesc în școală la orele de română. În schimb, e nevoie de o abordare analitică, gândire laterală, intuiție culturală și deducție logico-matematică. Pentru prima etapă, adresată tuturor elevilor curioși și pasionați de lingvistică, subiectele constau în rezolvarea a 2 sau 3 probleme într-un interval de 3 sau 4 ore, în funcție de nivel.

Rep.: Cum s-a realizat pregătirea copiilor?

Valentina Cojocaru: Elevii au fost încurajați să se pregătească rezolvând probleme de la alte ediții. Iar înainte de selecția finală (etapa a treia), am făcut o pregătire pe tipuri de probleme și metode de rezolvare. Pregătirea a fost făcută de Vlad Neacșu, Dan Mirea și Paul Helmer. Iar înainte de competiția internațională, elevii au avut două întâlniri online cu mine și Roxana pentru a-i pregăti pentru proba pe echipe.

 

Rep.: După munca depusă, rezultatele au venit ca o surpriză sau ca o confirmare?

Valentina Cojocaru: Rezultatele au venit ca o confirmare, pentru că am fost convinși că i-am ales pe cei mai buni din cei mai buni, dar și ca o surpriză, dat fiind că această a fost cea mai grea ediție de până acum.

Rep.: Prin ce s-a distins atmosfera de concurs față de edițiile trecute?

Valentina Cojocaru: Aici mi-e greu să răspund, pentru că a fost diferit și ciudat în același timp. O ediție remote nu poate fi comparată cu una care are loc fizic. Au lipsit posibilitățile de socializare și de cunoaștere a unei noi culturi, entuziasmul competitiv. Cu toate acestea, faptul că membrii echipei s-au putut întâlni la București a contribuit mult la sudarea echipei, lucru important mai ales într-o competiție internațională.

Continuarea pe edupedu.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.