◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Dalboșeț – Studiu monografic la Editura UZP

„În fața istoriei sale zbuciunate și a oamenilor, în fața naturii și frumuseții acestui plai românesc, numit Dalboșeț, mă aplec cu smerenie și închin acest studiu monografic, în semn de recunoștință pentru realizările pe care le-am obținut în cei 40 de ani de activitate ca profesoară a școlii satului” (Icoana Budescu)

Studiu științific amplu, monografia satului Dalboșeț, semnată de Icoana Budescu, este la a doua apariție editorială, de astă dată la Editura Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Directă și exactă, autoarea prezintă cu mare finețe toate datele ce reunesc tabloul complet al așezării: poziția și localizarea geografică, condițiile naturale, populația și așezările, istoria locului și a locuitorilor săi, economia comunei, religia, învățământul, cultura și sportul, refrectând și modul în care satul s-a adaptat la cotidian și modernitate. 

Așa cum ne prezintă însăși scriitoarea monografiei, ediția a doua apare ca urmare a identificării de noi documente și date precum și fapte de viață demne de consemnat despre istoria localității, schimbările demografice, situația învățământului și culturii ș.a.

Prin prezentul volum monografic, autoarea lasă moștenire generațiilor viitoare povestea frumoasă și veridică a rădăcinilor și locului din care se trag locuitorii din Dalboșeț.

Cuvânt înainte” la această valoroasă monografie este semnat „cu emoție” de psiholog dr.Nistor Becia, fiu al satului Dalboșeț, care în prezent trăiește la Cardiff, în Marea Britanie. Domnul Becia, fost elev al doamnei profesoare Icoana Budescu, păstrează în memorie cu mândrie oamenii și locul de unde a plecat, din satul natal Dalboșeț, și apreciază că: „Oriunde aș merge în lume nu cred că voi mai întâlni niciodata ceva similar istoriei, tradițiilor și obiceiurilor noastre care au o vibrație rar întâlnită. Aceste amintiri fac parte din memoria emoțională care îmi îndreaptă gândurile spre origini. […] studiul monografic al Dalboșețului făcut de doamna profesoară Icoana Budescu, conservă cu îndârjire ultimele rămășite ale culturii strămoșilor nostri.”  Mare susținător pentru apariția acestei monografii valoroase, Nistor Becia este cel care a semnat și „Ecou la prima ediție”.

Icoana Cristescu Budescu (n.30 martie 1939 sat Globul Craiovei, județ Caraș-Severin) are o carieră de 40 de ani în învățământ, chiar în satul Dalboșeț. Acest studiu monografic a apărut prima dată în anul 2007, urmat de alte 5 volume despre oameni de seamă ai Banatului, istorie, credință, cultură, tradiții, spiritualitate, trecut, prezent și viitor.

Recenta lucrare a apărut cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Primăriei și Consiliului Local Dalboșeț – Primar Florin Curița.

Cităm din monografie:

„La circa 800m est de Dragomirea au fost descoperite la suprafața solului, la locul numit Șâul lui Bădescu, fragmente de țiglă și cărămizi romane. Tot urme romane, constând din fragmente de cărămizi, țigle, olane au fost semnalate și la aproximativ 500 pași de Dragomireana spre Dalboșeț.

În primăvara anului 1930 locuitorul Mihai Străin din Gârbovăț, în timp ce ara, a descoperit nu departe de Dragomireana o piatră funerară romană (o stela funerară) pe care era scris cu litere latine prescurtate. Monumentul funerar era închinat unui tânăr de 20 de ani numit „TEMAS”. El a fost donat Liceului Traian Doda din Caransebeș.

Existența acestor mărturii în apropiere de Dragomirea și întinderea mare pe care se desfășoară această așezare ne îndreptățește să credem că neîndoios centrul militar, economic și administrativ al lumii romane în Almăj a fost aici.

Aceste urme arheologice romane, cât și cele întâlnite la Eftimie Murgu (sarcofage romane), Prigor (o bucată de marmură cu inscripție romană), Bănia (tezaurul de 250 de monede), Dalboșeț-Bârz (tezaur monetar), dovedesc existența unor așezări romane sub formă de sate (vigi) pe care romanii colonizați și veteranii lăsați la vatră, le-au întemeiat, pe lângă vechile așezări dacice de tip Grădiștea-Dalboșeț.“ (p.55, 56)

 

Tanța Tănăsescu / UZPR

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *