Lansat la Editura UZP în cursul acestui an, 2021, volumul de versuri semnat de Roberta Carolina Trif, intitulat „Femei și Oameni”, este prefațat de Ioana Corneev, din a cărei prezentare cităm:
„Ca Sappho, Roberta Carolina Trif se închină iubirii: mestecate, consumate, călărite (vezi metafora femeii-cal din „călăresc azi!”), înhămate, frământate, devorate, scormonitoare, aprinzătoare, erotică și eretică.”
Autoarea izbutește o cuprinzătoare transpunere în versuri a căutărilor vieții, cu nostalgie și sensibilitate literară, în care iubirea trece prin toate stadiile, de la forma platonica la cea consumată. Dragostea, în viziunea autoarei, străbate filtrul întregii palete de percepții – vizual, auditiv, kinestezic.
Cartea de versuri este întregită inspirat de desenele semnate Iuliana Trif Coman și Ana Maria Ene, acestea punând în valoare poeziile pe care le însoțesc.
Parcurgând stanțele acestui volum, cititorii își vor aminti, probabil, de Platon: „Iubirea constă în a simți că ființa sacră bate în interiorul celui iubit”.
Redăm mai jos primele versuri ale volumului, precum și desenul care le însoțește:
“m-am creștinat la Greci
falsa mea biografie începe la Greci
că acolo am făcut ochi și glas și oreion
și mă simt ca și cum m-aș fi născut acolo
în fundul curții
cu o bunică cloșcă
și un bunic cândva cocoș
și din fundul plămânilor
am țipat de dorul părinților
care m-au lăsat să mă sălbăticesc iremediabil
cutreierând câmpul și pădurea
după ghiocei și iubire
și deși, apoi, la școală am stat în prima bancă
la oraș, m-am simțit mereu ca-n fundu’ clasei
că a rămas ceva din mine
acolo, la țară, în fundul curții.”
Tanța Tănăsescu / UZPR
Un comentariu pentru “Femei și Oameni la Editura UZP”
As fi curios sa aflu de ce „femei si oameni”… E o forma de discriminare de gen careia nu-i vad rostul in acest context (v. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei (fiinte distincte de oameni?!) si barbati (oameni, nu!?)