◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

De unde vine expresia „tufă de Veneția” și ce semnificație are

Limba română este bogată în expresii a căror origine este de multe ori necunoscută. Cu toții le auzim și uneori chiar le folosim pentru a ne manifesta gândurile cu privire la o situație sau la o persoană.
Există însă oameni care nu cunosc înțelesul unor ziceri de genul „om cu scaun la cap” sau „lemn Tănase”. Te-ai întrebat vreodată însă de unde vine expresia „tufă de Veneţia”, ce legătură are cu tufele din orașul italian și ce semnificație are aceasta? În cele ce urmează îți vom spune care este originea acestei expresii și când se folosește. De unde vine expresia „tufă de Veneția” Această zicală este una foarte veche și datează de la sfârșitul secolului XVIII, mai exact din 17 octombrie 1797. În acea zi, Veneția a fost cedată Austriei, iar municipalitatea orașului italian a încetat să mai existe. De aici vine sensul de inexistent sau nimic. Austriecii au invadat oraşul pe 18 ianuarie 1798 şi l-au stăpânit până în anul 1866, atunci când Italia l-a realipit la teritoriul ei. În perioada în care austriecii au stăpânit Veneția, soldaţii români originari din Ardeal au fost deportați până la graniţa de sud a imperiului, în Veneția. Sub influența limbii germane, aceștia i-au spus oraşului mai întâi „Feniţe” deoarece V-ul se citeşte „F”. Mai târziu, deoarece nu suna deloc românește, ei i-au spus mai simplu, „Fâneţe”.
Să ne imaginăm că, întorși acasă, românii se grăbesc să-şi cosească fânul. Ei întâlnesc în cale vreo tufă, adică un „arbust cu ramuri dese ce pornesc direct de la rădăcină; creangă; bâtă”! Când acei ţărani dădeau de acest obstacol, asta însemna că pierd vremea în încercarea de a scăpa de acest lucru rău, deoarece tufa se rupea cu mare greutate. Era, practic, un lucru dăunător care putea să-i strice coasa. În timp, această tufă „proastă” a devenit „tufă de Veneţia”. O dovadă a faptului că lucrurile au stat așa o reprezintă satul Veneția de Jos, comuna Părău, județul Brașov. Denumira germanică a acestei așezări este Untervenitze, care se pronunţă Unterfeniţe. Satul este traversat de râul Venecioara, cu echivalentul în germană Kleinevenitze (Clainefeniţe). Semnificația expresiei „tufă de Veneția” în limba română O a doua explicație legată de originea expresiei este faptul că Veneția a fost ridicată pe apă, iar aici nu au cum să crească tufe, arbuști specifici zonelor mai aride. De aici semnificația că și creierul persoanei care primește o astfel de caracterizare este zero, inexistent.
Expresia „tufă de Veneția” are sens peiorativ și este folosită pentru a caracteriza o persoană neștiutoare, ignorantă, care nu stăpânește nici cele mai elementare noțiuni ale limbii române.

libertatea.ro

Un comentariu pentru “De unde vine expresia „tufă de Veneția” și ce semnificație are

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *