Victor Nafiru˝S.O.S. Președinte în derivă˝ Pamflete de citit dimineața la cafea !

Anul 2021, un an plin de titluri incitante apărute la Editura UZPR, ne face surpriza de a ne prezenta un autor curajos, un autor asumat (ca să folosim un termen cu care televiziunile ne sufocă în ultima vreme) a cărui autobiografie se rezumă astfel:

 „Jurnalist profesionist din anul 1994:Timpul şi Sud-Vestul, ambele din Reşiţa. Colaborări cu: Renaşterea bănăţeană, Ziua de Vest, Jurnalul Naţional, România liberă, Gardianul-ediţia Transilvania-Banat, Vocea Clisurii şi Ghimpele. Realizator emisiuni la TV Băleanu. În 2009 am publicat un roman: „Amanţi de sfârşit de săptămână” şi un volum de editoriale apărute în presa vremii: „Dalmaţienii„. În prezent, am în lucru un roman şi un volum de proză scurtă. Datorită condiţiilor generate de criză, sunt freelancer, jurnalist fără angajament. Domenii de interes: Sport și Politică; Filme preferate: Casablanca și Păsările; Muzica preferată: Muzica clasică: Vivaldi şi Verdi, rock: Deep Purple, Uriah Heep, Bee Gees şi Phoenix; Cărți preferate: Demonii, Anna Karenina, Un cuib de nobili, Ciocoii vechi şi noi, Moromeţii şi Delirul.”

Aproape că nu ai bănui cât de prolific poate fi totuși un freelancer, jurnalist fără angajament, dar extrem de angajat în a observa deraierile și accidentele, eșuările și scufundările ambarcațiunii politicii românești.

Lansând la 15 aprilie 2010 propriul ziar online: www.argument-cs.ro, autorul mărturisește că se simte stors de toate energiile. ”N-aş fi bănuit vreodată că te poate captiva într-aşa hal un ziar publicat pe Internet. Până la apariţia lui, am fost adeptul ziarului-ziar, tipărit pe plăci, cu mirosul ăla extraordinar de plumb şi tuş, pe care îl urmăreşti fascinant cum se plimbă de-a lungul rotativei din tipografie, ca apoi să se rupă în opt, doisprezece sau şaisprezece pagini. Ei, bine, forma electronică a ziarului este cu totul altceva. Dacă la ziarul tipărit pe hârtie, de la Letea Bacău, aşteptam o zi şi o noapte pentru ca informaţia sau articolul meu să ajungă la cititori, la online lucrurile se schimbă total. Timpul se comprimă uimitor şi este nevoie doar de un click pentru ca totul să prindă viaţă. Informaţia e receptată în timp real, ceea nu face decât să desfiinţeze barierele existente până acum între ziarist şi cititor”.

    Acum înțelegem de ce recentul volum al autorului a întârziat atâta vreme prin sertarele biroului său și, mai ales, pricepem de ce și-a făcut, prin intermediul acelui ziar, o mulțime de dușmani, printre politicienii din județ, și nu numai. 

      Majoritatea subiectelor acestui volum, deși au un preambul ce atrage atenția cititorului că suntem în fața unor pamflete, ele dovedesc, totuși, a fi un tablou trist al unei realități ce devine din ce în ce mai stresante, cauzate desigur de deriva politicului din zilele noastre. Una dintre caracteristicile acestor pamflete politice este faptul că deși poartă amprenta realităților de zi cu zi, ele se dovedesc a fi mereu actuale și peste mulți ani, din păcate. De exemplu, dacă vom citi un pamflet, scris în urmă cu zece ani, având titlul „Schimbați Constituția”,  vom constata că este extrem de actual și în zilele noastre. 

      Iată ce scria Victor Nafiru, la începutul anului 2011: „ Obişnuim să spunem că avem o ţară frumoasă, dar păcat că e locuită. Personal, nu aş fi atât de drastic cu întreaga naţiune. Cu ţăranul de la coada vacii, cu muncitorul de prin fabricile care, încă n-au fost puse la pământ, ori cu bugetarii trimişi la cursurile de policalificare. Eu am ce am cu pseudo-politicienii români şi, îndeosebi, cu ciumpalacii ce ne conduc de doi ani. Aceştia ar trebui scoşi din ţară, dar nu în urma unor răscoale, revoluţii sau război civil, ci prin schimbarea Constituţiei. Să se permită, ca în cazul regulamentelor UEFA şi FIFA, importul de politicieni. La Externe aş vedea un viking sau un portughez, la Cultură un macaronar, la Dezvoltare un chinez, la Industrii un teuton, la Apărare aş pune un sârb, la Turism un grec, la Telecomunicaţii un japonez, la Interne un englez ş.a.m.d. Asta, că tot ne place să vorbim de modernizarea instituţiilor statului. Ca premier, aş avea de ales între un hun, un tătar şi un vizigot. Simplu. În felul ăsta am scăpa de criză şi de incompetenţa nulităţilor de la cele două palate ale politicii dâmboviţene: Cotroceni şi Victoria.” 

     Aceste pamflete sunt de fapt fotografii ale politicii românești, în care sunt surprinse metehnele unor politicieni locali dar și cele ale mai marilor zilei. Deși autorul ne avertizează că pamfletele scrise de el trebuie citite dimineața, la o cafea, părerea noastră este că ar trebui citite oricând, dar nu la cafea, fiindcă gustul amar al scrisului autorului ne-ar face cafeaua și mai amară! Dacă vreți să vă convingeți, vă invităm să parcurgeți una dintre cele mai acide și virulente creații jurnalistice, redate însă cu har scriitoricesc, care îl propulsează pe Victor Nafiru în rândul celor mai curajoși autori contemporani. 

 

      Tanta Tănăsescu / UZPR



Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.