default-logo

Actrița Claudia Motea între artă și noblețea umană

Recent ați fost prezentă pe scena teatrului ”Alexandru Davila” din Pitești, în primul rând ca moderatoare a unui eveniment de excepție susținut alături de reputatul profesor universitar doctor Dumitru-Constantin Dulcan, Editura Școala Ardeleană reprezentată cu succes de George Vasile Dâncu, istoricul scriitor Paul-Emanoil Barbu și managerul teatrului, Felix Goldbach. Să înțelegem că primul gong teatral din această stagiune a început pentru dumneavoastră pe scena acestui teatru? 

Stagiunea acestui an s-a arătat și mai dăruitoare cu mine, un preaviz teatral care a deschis și un nou drum artistic frumos a fost în Suedia la Karlskrona unde am jucat  alături de artistul Felix Goldbach piesa ”Brâncuși, mon Amour”, o coproducție româno-suedeză, susținută de Libris Cultural, Asociația suedeză ”Cultura fără Frontiere” și Consulatul Onorific al României din Solvesborg.

Cum ați găsit publicul suedez?

Cald, extrem de cald și doritor de teatru. Piesa a fost tradusă în suedeză și a fost accesibilă și spectatorilor suedezi. În plus, marele nostru artist Constantin Brâncuși are o înrudire de creație cu artistul lor național Christian Berg. Proiecțiile video legate de viața sculptorului realizate de Teatrul ” Alexandru Davila” au avut un mare impact, iar piesa a impresionat și a creat realizarea a două viitoare reprezentații, una la teatrul Național din Stochkolm și alta la Malmo.

Prima dată , noi două, ne-am întâlnit în aula Bibliotecii Academiei Române unde ați fost laureată  a Cronicii Timpului/ UZPR, alături de alte personalități, domnul profesor Dulcan, Ioan Roșca, Nicolae… Augusta Oniță. M-a impresionat foarte mult prezența caldă și seninătatea ființei dumneavoastră, iar recitalul cu poeziile rostite și scrise de dumneavoastră acompaniată la clarinet de muzicianul Felix Goldbach, a mers la sufletul tuturor celor prezenți în sală.  

Da, a fost un moment frumos acolo, cu emoție și onoare. De fapt, acolo s-a însămânțat  ideea  unui eveniment pe scena teatrului din Pitești. Felix Goldbach este managerul acestui teatru și auzind că ilustrul profesor Dulcan nu a fost niciodată pe scena acelui teatru, el fiind născut în Argeș, la Mârghia de Sus, a decis să deschidă larg porțile teatrului și să-i ureze un bun venit acasă domnului profesor, tocmai cu un eveniment omagial, care de altfel a cinstit și Ziua Limbii Române. 

Mă bucur de această reușită și că eu am fost un Puck Shakespearean autentic al acestui eveniment. Cred mult în trăinicia binelui și frumosului care învinge mereu și, mai cred mult în noblețea umană. 

Toamna se numără bobocii, clopoțelul sună, se culege recolta… Care sunt proiectele pentru această toamnă?

În primul rând voi continua cursurile de artă dramatică de la Centrul Unesco Mihai Eminescu unde predau la peste 120 de tineri. Colaborez frumos cu suflet cu UZPR, Uniunea Ziariștilor Profesioniști , sunt director artistic al Teatrului Nostru care se află sub oblăduirea acestei uniuni. Recent, am început o colaborare interesantă cu Revista LIBRIS unde semnez rubrica Teatru…

Da, am văzut două interviuri, unul luat Maiei Morgenstern și altul lui Vlad Rădescu, Ciprian Porumbescu al cinematografiei românești… Și, mai știu că ați acceptat să fiți amfitrioana unei emisiuni tv care va începe tocmai această lună.

Îmi place să scriu, mai ales, iubesc și prețuiesc viețile oamenilor, în special ale artiștilor… Acum pregătesc și o nouă carte, iar piesa ”Brâncuși, mon Amour”,  inclusă în volumul meu ”Decalog Teatral-Much Love”, ed. Creator/ Libris va fi tradusă în nouă limbi străine. Despre emisiunea tv, pe care am acceptat-o cu mult drag, voi vorbi la momentul oportun, dar vizează ca obiectiv central cultura și arta.  

Peste puțin timp plecați la Bacău și Chișinău.

Da, îmbucurător, grație efortului colosal al managerului Centrului de Cultură ”George Apostu” din Bacău, extraordinarul Gheorghe Geo Popa, se reia proiectul internațional America de-acasă, după piesa lui Mircea M. Ionescu, în regia lui Geirun Tino din Viena, producător fiind chiar acest centru băcăuan. Vom onora cu acest spectacol, invitația Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, apoi vom juca la teatrele din Cahul și Bacău. 

Câteva cuvinte de final…

Mulțumesc cu iubire și recunoștință pentru tot! Sănătate și să ne iubim mult între noi, oameni dragi! Cornucopia, cornul abundenței a acestei toamne să fie cu multă cultură și artă! 

 

(Interviu de Simona Soare)




Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.