default-logo

Scurt istoric al Despărțământului Astra,, TIMOTEI CIPARIU ”  BLAJ

          Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura PoporuluiRomân ASTRA a luat fiinţă la 23-26 octombrie / 4-7 noiembrie 1861, la Sibiu,din iniţiativa intelectualilor români ardeleni. Văzută de la început ca o adevăratăcetate a solidarităţii şi spiritualităţii româneşti, o binecuvântare a naţionalităţii,ASTRA este o ctitorie a cărturarilor români patrioţi, sprijiniţi de cele două biserici

naţionale româneşti din Ardeal, având călăuzitori pe Mitropolitul ortodox Andrei Şaguna şi Mitropolitul greco-catolic Alexandru Şterca-Şuluţiu.

         Asociaţiunea ASTRA a fost concepută, condusă şi susţinută prin efortul,dăruirea, sacrificiul multor intelecutali români devotaţi neamului dintre care amintim: Avram Iancu, Axente Sever, Simion Balint, Ioan Cavaler Puşcariu, Al. Sterca-Şuluţiu, Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, George Bariţ, Ilie Măcelaru,

Gavril Munteanu, Iosif Hodoşiu, Iacob Bologa, Ioan F. Negruţiu, AugustinBunea, Vasile Ladislau Pop, Ioan Micu Moldovan, Iosif Sterca-Şuluţiu, Cornel Diaconovici, Alexandru Mocioni, Oct. Tălăuanu, Octavian Goga, Andrei  Bârseanu, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Vasile Suciu, Ştefan Manciulea, Iuliu

Moldovan, Iuliu Haţieganu, Alexandru Lapedatu, Dumitru Abrudan, Dumitru Acu, Areta Moşu, Virginia Hodorogea, Ioan Seni, Ion Buzaşi, Ioan Popa, Gheorghe Pop, Petru Istrate,

         Despărţământul Blaj al ASTREI a luat fiinţă în cadrul Adunării cercuale ţinute la Blaj în 28 iunie 1870, constituind un eveniment cultural şi politic în viaţa comunităţii. Primul preşedinte ales a fost „părintele filologiei româneşti”, savantul-canonic Timotei Cipariu, personalitate enciclopedică a secolului al XIX-lea. Membrii în comitet, „preadistinsele persoane”, au fost: Elie Vlasa,

canonic, Ioan Pamfilie, canonic, Vasiliu Moldovan, v. comite com., Iacob Brânduşan, avocat şi Georgiu Pop, profesor.

        În anul 1896 se înfiinţează primele patru agenturi şi biblioteci în comunele fruntaşe: Roşia, Sâncel, Biia şi Mihalţ. Conform documentelor de arhivă, se înfiinţează în anul 1897, alte două agenturi cu biblioteci poporale în Cenade şi Cergău Mare. În 1898 s-a înfiinţat o agentură în comuna Lunca, înzestrată cu bibliotecă populară „spre a deştepta dragostea pentru învăţătură şi iubirea faţă de

lectura bună şi sănătoasă“.  În anul 1900, Despărţământul Blaj are zece agenturi, cu zece biblioteci comunale, în următoarele comune: Roşia, Cenade, Cergău Mare, Veza, Tiur,Mihalţ, Sâncel, Biia, Lunca şi Micăsasa.

         În anul 1918 se constituie la Blaj Consiliul Naţional Român (C.N.R.) care va îndeplini rolul ASTREI. După Marea Unire de la 1918, în urma unor dezbateri, care au fost mereu reluate (în 1920, 1923 şi 1924), s-a hotărât schimbarea  statutelor, argumentele fiind convingătoare:

       1) Să se dea societăţilor culturale posibilitatea unei colaborări cât mai strânse cu ASTRA;

       2) Să se dea un rol mai mare principiului descentralizării;

       3) Fixarea principiului arondării despărţămintelor ASTREI după plase,   dându-se posibilitatea ca  

           mai multe judeţe să se poată organiza în regiuni ale ASTREI;

      4) Lărgirea cercului de activitate al agenturilor (cercurilor culturale)  ASTREI din comună.

 

        Serbările jubiliare de la Blaj din 1936 ,  au avut puternic ecou în presă. Prezenţa  Majestăţii Sale Regele,, a membrilor Guvernului, a tuturor arhiereilor din Ardeal şi Banat, a celor două biserici naţionale, a ridicat prestigiul, valoarea serbărilor jubiliare. Raportul General al ASTREI despre activitatea pe anul 1936/1937 prezentat Adunării Generale a Despărţământului, ţinută la Veza, menţionează preocuparea în câteva direcţii majore: organizarea Adunării Generale jubiliare de

75 de ani – serbarea bicentenarului Blajului – şi ciclul de conferinţe organizat de  Comitetul Despărţământului pentru a pregăti atmosfera necesară acestui jubileu bicentenar. Organizarea Şcolii Superioare ţărăneşti pentru fete la Blaj, conferinţe şi prelegeri poporale la sate, precum şi menţinerea legăturilor cu cercurile  culturale; organizarea Zilei ASTREI şi a serbării de 1 Decembrie; consolidarea

legăturii cu Biroul şi Comitetul Central de la Sibiu.

         Un merit important al Despărţământului Blaj a fost acela că a găzduit câteva dintre cele mai importante Adunări Generale ale ASTREI. Astfel, au fost: Adunarea Generală din 7-8 septembrie 1863, ţinută sub preşedinţia lui Timotei Cipariu, Adunarea Generală din 6-7 august 1877, când a fost ales preşedinte Timotei Cipariu, Adunarea Generală din 27-28 august 1895 în timpul preşedinţiei lui Ioan Micu Moldovan, preşedintele Despărţământului fiind Ioan German, Adunarea Generală din 15-17 august 1911 când au avut loc Serbările Jubiliare de 50 de ani ale ASTREI şi a fost ales preşedinte Andrei Bârseanu (în timp ce preşedintele Despărţământului Blaj este Iuliu Maniu), Adunarea Generală a ASTREI din 19-21septembrie 1936, sub preşedinţia lui Iuliu Moldovan, când Despărţământul este

condus de Alexandru Lupeanu Melin, manifestările fiind organizate sub genericul „Serbările Jubiliare ale ASTREI la 75 de ani” şi Adunarea Generală din 8-10 mai 1998, când a fost reales preşedinte Dumitru Acu.

       Intelectualii Blajului, majoritatea preoţi şi dascăli, au fost în fruntea Asociaţiunii ASTRA şi ai Despărţământului Blaj, de la întemeiere şi până astăzi. Până la Marea Unire, conducătorii ASTREI din Blaj au fost însufleţiţi de idealurile de unitate naţională, de unire a tuturor românilor prin cultură şi credinţă, de luminare a neamului prin literatura română ca şi de păstrare a patrimoniului de

valori naţionale şi de realizare a idealului suprem: Marea Unire. În existenţa sa de 160 de ani, Despărţământul Blaj a fost condus de oameni iluştri, mari cărturari-patrioţi: Timotei Cipariu, Ioan Antonelli, Ludovic Ciato, Ioan German,  Ioan F. Negruţiu, Iuliu Maniu, Aurel C. Domşa, Ioan Bălan, Ştefan Roşianu, Alexandru Lupeanu Melin, Ştefan Manciulea, Coriolan Suciu, Augustin Popa,

Traian Migia,  Maria Beldea-Morar, Silvia Pop, Ioan Mihălţan .

      Despărţământului Blaj îşi încetează activitatea în perioada 1948 -1990.

      Reînfiinţată oficial în 1990, Asociaţiunea ASTRA a fost condusă de preşedinţii: pr. prof. Dumitru Abrudan (1990-1992) şi Dumitru Acu (din 1992 şi până în prezent). Dumitru Abrudan a fost ales preşedinte în prima Adunare Generală, din aprilie 1990. În cei doi ani a contribuit la refacerea prestigiului ASTREI şi atragerea membrilor. 

      Conducerea Despărţământului Blaj a participat la toate Adunările Generale ale ASTREI, prin doamna Maria Morar, preşedinte al Despărţământului (până în anul 1995): Sibiu, Blaj, Dej, Năsăud, Orăştie, având o contribuţie însemnată la Sesiunile de comunicări organizate la Blaj dar mai ales la înscrierea de noimembri. La propunerea domnului prof.univ.dr. Dumitru Acu, preşedinte ales al

Asociaţiunii în Adunarea Generală de la Dej, a fost ales un nou Comitet de Conducere al Despărţământului în data de 11 februarie 1995, în cadrul Adunării Generale. Preşedinte al Despărţământului Blaj a fost ales, cu unanimitate de voturi, doamna prof. Silvia Pop iar în Comitetul de conducere au fost aleşi astfel:  vicepreşedinţi – prof. Ion Buzaşi, prof. Ana Hinescu, secretar literar– prof. Ioan Popa, secretar administrativ – Ioan Şerbu, bibliotecar-arhivar – prof. Ion Pop, contabil – Ana Micu, membri – protopop Vasile Brumar, protopop Ioan Fărcaş, prof. Daniel Voina. În toamna aceluiaşi an, 1995, în Adunarea Anuală a Despărţământului, noul preşedinte, prof. Silvia Pop, a făcut propunerea ca, în semn de omagiu, Despărţământul să primească numele ilustrului cărturar blăjean Timotei Cipariu, care a fost preşedinte al Asociaţiunii (1877-1887) şi primul  preşedinte al Despărţământului Blaj.

      Obiectivul major în activitatea Despărţământului a fost acela de a reînfiinţa/ înfiinţa cercuri culturale astriste şi de a iniţia programe de activitate. Primele cercuri reînfiinţate au fost, în lumina tradiţiei, cele săteşti:  Roşia de Secaş şi Ohaba (1997), Sâncel (1998), Pănade (1999), Biia, Crăciunelu de Jos (2000), Cergău Mare (2001), Jidvei (2002), Şona, Căpâlna de Jos (2003), Cetatea de Baltă (2004), Bucerdea Grânoasă, Mihalţ, Micăsasa (2005).  Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj a continuat să promoveze tradiţiile înaintaşilor, obiceiurile tradiţionale ale satelor româneşti, forme şi mijloace de manifestare a spiritului astrist dar a impus şi consolidat noi direcţii de acţiune, specifice perioadei postdecembriste.

       A înfiinţat Cercuri ASTRA în şcolile din Blaj. A organizat sesiuni ştiinţifice, simpozioane, conferinţe şi seminarii, concursuri şi tabere de creaţie, expoziţii, concerte, spectacole, festivaluri. Menţionăm manifestări semnificative, intrate în tradiţia Asociaţiunii şi a Blajului: Colocviile literare „Aron Cotruş” ( 1998-2021), Colocviile literare „Ion Agârbiceanu” (1999-2021), Festivalul Internaţional de Muzică Clasică „Camerata blăjeană” (2002-2004), Concursul de poezie şi muzică religioasă „Credo” (2005-2021), Concursul de poezie patriotică „Noi suntem români” (2004-2021), Concursul Naţional de Creaţie Literară „Fântâni ale darurilor” (1999, 2000, 2005, 2007,….2021), Festivalul-concurs naţional  de poezie „Ocrotiţi de Eminescu” (2000-2021), Tabăra de creaţie literară „Veronica Micle” (1999-2003), Festivalul anual de colinde „O, ce veste minunată!”. De asemenea, s-au impus în conştiinţa blăjenilor manifestările cu caracter naţional de omagiere a personalităţilor blăjene: „Timotei Cipariu – bicentenarul naşterii” (1805-1887), Centenar „Virgil Fulicea” (1907-1979), Centenar „Pavel Dan” (1907-1937), „Ion Agârbiceanu – 125 de ani de la naştere” (1882-1963), „Alexandru Lupeanu-Melin – 150 de ani de la naştere” (1887-1937). Este iniţiatoare a edificării monumentelor şi plăcilor memoriale, realizate sub egida ASTRA Blaj: Timotei Cipariu şi fruntaşii blăjeni ai ASTREI (monument dezvelit în anul 2005), Popasul lui Eminescu la Blaj.1866-2006, monument dezvelit în anul 2006  ş. a.
    Un rol important în promovarea culturii blăjene şi româneşti l-au avut şi-l au revista „Astra blăjeană” şi Editura „ASTRA Blaj”, coordonate, cu simţ de răspundere şi dăruire de preşedinta Silvia Pop. Atrage colaboratori de valoare, care le asigură prestigiu şi profil distinct: Ion Brad, Ion Buzaşi, Ioan Chindriş, Ioan Mitrofan, Mircea Popa, Ioan Popa, Ion Mărgineanu, Ana şi Arcadie Hinescu, pr. Ioan Fărcaş, pr. Petru Pinca, pr. Anton Rus, pr. Ioan Mitrofan, Leon Sorin Muntean, Daniela Pănăzan, Claudia Oancea-Raica, Marcela Ciortea, Marcel Ştirban, Cornel Tatai-Baltă, Daniel Voina, Mircea Frenţiu, Ioan Mihălţan,  Nicolae Băciuţ, Răzvan Ducan, Nicolae Suciu, ş. a.
        A publicat numeroase articole, eseuri, recenzii, note, interviuri în revista „Astra blăjeană”, contribuind la apariţia trimestrială neîntreruptă şi la menţinerea prestigiului revistei. A creat rubrici permanente: I. Editorial, II. Ecumenica, III. Istorie şi critică literară, IV. Istorie şi cultură, V. Pagini din istoria Asociaţiunii, VI. Autori şi cărţi, VII. Aniversări-comemorări, VIII. Plastică-poezie-muzică, IX.Revista revistelor. 

      Volume apărute la Editura „ASTRA”: Biia – 800 de ani, contribuţii monografice (2000); Margareta Maria Hodoşiu, Poezia populară românească din zona Blajului (2003), Natalia Talmacec, Întâmplare sau Căderea în lume din al nouălea cer (2003), Daniela Pănăzan, Dor de acasă (Ediţie îngrijită şi Prefaţă, 2003) şi Psalmodiere iubirii (Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte, 2004); Cartea revistei „Astra blăjeană” (Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte, 2006); Ioan Raţiu, Iubire tăinuită (2008); Antologiile Concursului „Veronica Micle”: Poeme despre singurătate şi dragoste (1999), Caută-mă printre poezii (2000), Poemul meu e tânăr (2001), Mantie de foc – Poezia (2002), Minune de gând (2003), Poeme de taină (2004), Poezia în 7 zile (2005), Botezaţi în cuvânt (Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte), Poezie – marele meu har (2007). Îngijeşte Antologia premianţilor Concursului Naţional „Fântâni ale darurilor”, Ediţia I (1999), Ediţia a III-a (2005) ,Cartea revistei ASTRA Blăjană (3 ediţii)  precum şi din operele : poet Ion Brad,  prof.  Ioan Popa, prof. univ. dr. Ion Buzaşi,  Ana Hinescu , prof. univ. dr. Cornel Tatai-Baltă,
    În anul  2018,  a fost ales un nou Comitet director al Desp. ASTRA Blaj format din : presedinte -ing. Ioan Mihălţan; preşedinte de onoare – dr. Mircea Frenţiu ; vicepresedinţi  – ing Grigore Pop , prof. dr. Claudia Oancea-Raica, ec. Dorina Ignat , cu consilierii  culturali si cu 20 preşedinţi de Cercuri ASTRA , care işi continuă activitatea  culturală, lăsată moştenire  de d-na  prof. Silvia Pop. 

   ACUM a împlinirea a 160 ani de la întemeierea Asociaţiunii, aducem omagiu tuturor marilor cărturari blăjeni care au slujit ASTRA, au apărat, au afirmat şi au transmis până astăzi valorile sacre ale neamului.  Suntem datori, în faţa lor, să păstrăm vie flacără ASTREI întru nemurirea spiritului românesc.

 

               Septembrie 2021                                                            

        Ioan MIHALŢAN , preşedinte

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.