◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Transhumanța oilor bârsane și transhumanța culturală între Țara Bârsei și Bărăgan

Duminică19 septembrie 2021 a avut loc la Muzeul Național al Țăranului Român lansarea cărții „TRANSHUMANȚA BÂRSANĂ. CAPETE DE ISTORIE. Mocani în zodia Bărăganului, Secolele XIV-XIX” (Editura Metamorfosi, Slobozia, 2021), avându-i ca autori pe Răzvan Ciucă și Ionela Bran. A fost ultima zi a „Zilelor Muzeului Țăranului” (9-19 septembrie 2021), dar și – suprapunere fericită – ziua în care în Țara Bârsei are loc „răvășitul oilor” (acel moment din an în care ciobanii își adună turmele și separă oile trimise în transhumanță de cele lăsate în gospodării). 

Deschiderea evenimentului a fost făcută de directorul Muzeului Național al Țăranului Român, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, care a subliniat că lucrarea reprezintă un veritabil documentat istoric al modului în care se face transhumanța, modificând percepția generală asupra acesteia. Lucrarea este rezultatul unei ample munci de teren și studierea câtorva zeci de lucrări datând din perioada medievală și  până în contemporaneitate, cărți scrise de mari cercetători precum Andrei Veress, Ştefan Meteş, C. Constantinescu-Mircești, Tudor Mateescu, Ioan Prahoveanu sau  Nicolae Dragomir.

Sunt reunite în acest volum mărturii ale ciobanilor de odinioară, ale ciobanilor din zilele noastre, consemnări autentice, păstrate în cărți scrise de-a lungul timpului, cartea fiind astfel un prețios izvor de informații nu doar pentru specialiști, ci și pentru publicul larg. Se poate afirma că opera aceasta este o prezentare originală a fenomenului transhumanței din Țara Bârsei până în inima Bărăganului, scrisă după rigori științifice.

Răzvan Ciucă (principalul autor al volumului), care s-a stabilit în Bărăgan dar a călătorit pentru cercetări și achiziții muzeale în întreaga țară, a mărturisit că a conceput cartea imaginându-și o călătorie din Bran spre Dunăre, însoțind o turmă de oi. „Fenomenul transhumanței zămislește Miorița, mână mocanii pe pășunile elizee și o trimite în mit” – a subliniat el, arătând că transhumanța practicată de mocani nu a fost numai o îndeletnicire specifică oieritului, ci s-a transformat mai apoi într-o transhumanță culturală.

Coautorul – Ionela Bran (pe numele real: Ionela Vasilica Bangălă) – , interpret de muzică populară, etnolog și creator de artă tradițională, mocancă dintr-un mare și cunoscut neam de păstori,  și-a început lucrarea de cercetare pentru această carte odată cu studiile de doctorat, susținute la Târgoviște, începând cu 2013. Ajunsă apoi în Ialomița, la recomandarea profesorului Ion Prahoveanu,  promotorul studiilor de etnografie din zona Branului, l-a întâlnit pe Răzvan Ciucă, împreună  cu care începe o fructuoasă colaborare, având ca rezultat acest volum. Relatarea ei despre viața mocanilor în transhumanță a fost emoționantă: „Da, unii ciobani au trăit bine, alții rău; unii erau primiți bine în drumul lor, alții, nu. Au ținut zilele de post și au îndurat condiții vitrege, fără a renunța la credință. Unii au făcut averi, și-au înmulțit oile, au dat de mâncare altor oameni pe unde au umblat, au construit mănăstiri și biserici. Alții au pierdut totul, cu agoniseală luată de ape, de exemplu. Doar cu putere, tărie și caracter se poate trece peste astfel de momente. Mulți mocani și-au schimbat destinul în Bărăgan”.

Spre finalul evenimentului, Ioana Marin, rapsod popular, a interpretat cu emoție și talent un fragment din balada Miorița.

Din volumul oferit cu generozitate celor prezenți, subliniem mai jos câteva dovezi ale vechimii transhumanței, respectiv „Privilegiul din 1413 acordat de Mircea cel Bătrân brașovenilor”, care aducea „la vechea lor stare drepturile și obiceiurile vechi” și le întărea spre binele celor două entități statale, Țara Românească și Țara Bârsei. După moartea lui Mircea cel Bătrân, legăturile dintre Transilvania și Țara Românească se lărgesc, incluzând un aspect nou: pășunatul oilor din sudul Transilvaniei între Carpați și Dunăre și, mai ales, în lunca acestui râu, bogată în pășuni hibernale. În perioadele de relativă liniște, negustorii din Transilvania puteau să străbată țările românești de la sud la est de Carpați, tot mai mult și cu tot mai multă marfă. Moneda Țării Românești circula în cantități tot mai mari în Transilvania (cf. Documenta Romaniae Historica, 1977, p.VIII).

 În 1418, este consemnat primul document care atestă și reglementează trecerea oierilor transilvăneni în Țara Românească, emis de fiul lui Mircea cel Bătrân, Mihail I, fiind o confirmare a privilegiului pe care tatăl său îl dăduse locuitorilor comunei Cisnădie pentru a-și paște oile în munții Țării Românești. (cf. Ioan Prahoveanu, Păstoritul la brădeni. Considerații istorico-etnografice, în Cumidava, XIII/2 (Extras), Brașov, 1983, p.270: v.și Hurmuzaki, Documente…, vol I/2, p.502.)

„Transhumanța bârsană…” este un elogiu magnific, plin de recunoștință, adus strămoșilor noștri. 

 

Tanța Tănăsescu / UZPR

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *