◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Jurnaliștii americani cer legislație împotriva dezinformării

Liderii din mass-media și tehnologie din SUA pledează în favoarea unei legislații guvernamentale pentru combaterea răspândirii dezinformarii în media digitale, notează thecrimson.com.

În cadrul evenimentului intitulat „Global News and Technology Leadership in Challenging Times” jurnalista laureată a Premiului Nobel pentru Pace Maria A. Ressa, fostul CEO al „New York Times” Mark J. Thompson, CEO-ul „McClatchy Craig Forman” și vicepreședintele Google News Richard Gingras, Nancy R. Gibbs, și directorul Centrului Shorenstein pentru Media și Politică de la Școala Kennedy, care a moderat discuția, au evidențiat declinul financiar și reputațional în mass-media tradiționale. Ressa a susținut că „schemele de stimulare” ale internetului nu sunt aliniate cu reperele democrației. În timp ce sursele tradiționale de știri funcționează sub o ierarhie de editori care examinează meticulos reportajele, platformele media digitale tratează realitatea și ficțiunea „identic”.

Forman a susținut că trecerea redacțiilor către internet și rețelele sociale a dus la o „bătălie pentru atenția publicului”, în care sursele de știri au mizat pe emoție și divertisment, pentru a atrage publicul.

Thompson a explicat cum ascensiunea tehnologiei a perturbat modelul economic al jurnalismului scris. În timp ce ziarele foloseau dependența oamenilor de serviciile lor pentru a genera venituri prin abonamente, internetul a subminat acel model economic, oferind informații gratuit utilizatorilor.

În timp ce Gingras, directorul Google, a recunoscut că internetul a perturbat sursele tradiționale de știri, el a susținut că acesta crește fluxul liber al informațiilor și promovează libera exprimare:

„Dar exprimarea liberăeste o sabie cu două tăișuri. Întrebarea cheie este cum gestionăm exprimarea liberă. Cum să recâștigăm încrederea? Cum înțelegem ce au nevoie și ce își doresc oamenii de la jurnalism?”.

Experții și-au împărtășit, de asemenea, opiniile cu privire la măsura în care platformele media digitale sunt responsabile pentru atenuarea răspândirii dezinformarii, a discursurilor instigatoare la ură și a știrilor false.

Criticând platformele media, Thompson a susținut că algoritmii nu pot distinge în mod eficient dezinformarea de adevăr. De asemenea, el a respins argumentul că răspândirea dezinformării este „un produs secundar inevitabil” al mass-media digitale, care au și multe efecte pozitive.

Gingras a susținut că politicienii împărtășesc vina pentru răspândirea dezinformării online, iar Ressa a recunoscut că liderii manipulează frecvent „ecosistemul informațional”, dar, pe de altă parte, și ecosistemul însuși le permite să se implice într-o astfel de manipulare.

Forman a argumentat împotriva „jocului vinovățiilor” și a susținut ca sectoarele din societate să ia măsuri colectiv împotriva dezinformării.

Ressa a propus o legislație care reglementează algoritmii, despre care consideră că îi face pe oameni susceptibili la dezinformare și, ca urmare, subminează democrația.

 (R.I.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *