◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Organizația Reporteri fără frontiere acuză serviciile de intelligence din Germania că spionează jurnaliștii

Reporteri fără frontiere (RSF) Germania a inițiat acțiuni legale împotriva agențiilor de informații germane, cu scopul de a reduce capacitatea acestora de a pirata comunicațiile digitale ale jurnaliștilor și, prin urmare, de a le spiona activitățile. Aceasta este o problemă la fel de presantă în Franța, relatează rsf.org.

RSF Germania a inițiat procesele împreună cu Whistleblower-Netzwerk, un ONG cu sediul în Berlin. Și jurnalişti de investigaţie germani.

În reforma sa referitoare la Legea cu privire la protecția Constituției, Parlamentul federal german a dat, pentru prima dată, tuturor agențiilor de informații permisiunea de a folosi spyware pentru a pirata smartphone-uri și computere. Acum li se permite să înregistreze mesaje și apeluri criptate prin Signal, Telegram, WhatsApp și altele asemenea. Jurnaliștii pot deveni cu ușurință ținta unor astfel de proceduri de supraveghere, deoarece munca lor le cere să fie în contact cu persoane de care serviciile de informații sunt interesate, inclusiv informatori, activiști și alții.

Reclamanții sunt convinși că această posibilitate reprezintă o amenințare foarte reală la adresa confidențialității surselor jurnaliștilor și, prin urmare, una foarte reală pentru reportajele de investigație ale mass-media din Germania. Ei au cerut instanțelor administrative să emită ordonanțe prin care să interzică Serviciului Federal de Informații (BND), Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (și filialelor sale regionale) și Serviciului de Contrainformații Militare (MAD) să folosească instrumente de supraveghere a comunicațiilor digitale împotriva persoanelor, inclusiv jurnaliști, care nu sunt suspecți sau nu sunt implicate direct în investigații și fără știrea acestora. „Această lege reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru avertizorii din domeniul digital și poate avea consecințe majore pentru reporterii de investigație. Din nou, luăm măsuri legale împotriva unei legi considerate neconstituționale de către experți, o lege care a fost adoptată în grabă, fără a ține cont de consecințele pe care le poate avea asupra jurnalismului și libertății presei în Germania”, consideră directorul RSF Germania, Christian Mihr.

Avocații consultați de Comisia Parlamentului federal au avertizat în legătură cu riscul ridicat de abuzuri potențiale în ce privește noile competențe de hacking acordate agențiilor de informații. „Cu această lege, ne îndreptăm cu pași repezi spre neconstituționalitate”, explică expertul juridic Benjamin Rusteberg.

RSF Germania a avertizat în mod repetat împotriva erodării prevederilor menite să protejeze activitatea jurnalistică. Cu ajutorul firmei de avocatură Härting Rechtsanwälte, RSF Germania a depus o cerere de acțiune la tribunalul administrativ federal din Leipzig. Doi jurnaliști de investigație – Martin Kaul, de la rețeaua WDR Investigativ, care este și membru al Consiliului de administrație al RSF Germania, și Christian Fuchs de la Die Zeit – au depus o cerere similară la instanța administrativă din Köln. Christina Schmidt, o jurnalistă de investigații premiată, care lucrează și pentru Die Zeit, a inițiat o acțiune în justiție împotriva permisiunii acordate agențiilor de informații de a utiliza spyware.

Kaul, Fuchs și Schmidt acoperă de ani rețelele de extremă dreaptă și sunt adesea în contact cu oameni care sunt spionați de BND, MAD și alte servicii de informații. Ei se tem că această nouă lege le permite celor responsabili cu securitatea nu numai să cunoască mai bine potențialele lor ținte, ci și să învețe mai multe despre comunicările jurnaliștilor cu sursele lor, despre procesele editoriale și despre ceea ce instituțiile media intenționează să publice. În comunicările cu reporterii de investigație străini, RSF Germania riscă să fie spionată de BND german. Această posibilitate este cu atât mai alarmantă cu cât, potrivit mai multor instituții media germane, BND folosește programul spion Pegasus.

RSF Germania a depus, de asemenea, o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că Germania nu are un recurs legal efectiv împotriva supravegherii digitale de către agențiile sale de informații. Diferitele cereri de ordonanțe ridică și problema așa-numitei legi G10, care reglementează dreptul la confidențialitatea comunicațiilor și dacă aceasta poate servi drept bază pentru reglementarea dreptului la confidențialitate și integritate a sistemelor informaționale.

Î ranța, de asemenea, o lege din iulie 2021 privind colectarea de informații și prevenirea terorismului oferă serviciilor de securitate noi resurse de supraveghere. În special, le permite să utilizeze tehnici algoritmice, care au fost incluse doar experimental în legea echivalentă din 2015. Ca și în Germania, există îngrijorări serioase cu privire la posibilitatea ca jurnaliștii și sursele lor să fie spionați.

Germania se află pe locul 13 din 180 de țări în Indexul mondial al libertății presei 2021 al RSF, în timp ce Franța se află pe locul 34.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *