" /> Țebea, lăcaș nesecat de trăire patriotică | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
default-logo

Țebea, lăcaș nesecat de trăire patriotică

O călătorie efectuată recent în Munții Apuseni m-a făcut să trăiesc două sentimente contradictorii: încântare și deznădejde.
Am fost încântată de frumusețea peisajului terestru cu munții și pădurile lui nesfârșite, cu ape care curg zgomotos și cristalin la vale sau se prăvălesc spectaculos în cascade, cât și ale subsolului cu lumea lui mirifică de minerale, minereuri, cristale, stalactite și stalagmite.
Auzisem deja de mai mult timp că se tot vinde din pământul Transilvaniei, că se dă o luptă pentru Roșia Montana, că străinii investesc în dezvoltarea turistică a acestei controversate regiuni de pe harta României, că bogățiile solului rămân neexploatate. Din nefericire, vizita efectuată la anumite obiective mi-a confirmat că ceea ce pentru mine fusese doar zvon sau informație media reprezintă o tristă și dureroasă realitate.
Am avut un gust amar și am trăit o mare deznădejde.
În excursia noastră, am avut însă ca obiectiv turistic și” Gorunul lui Horea” de la Țebea, unde am întâlnit o altă realitate. Mă așteptasem să găsesc doar un gorun foarte bătrân, într-un loc cu o vegetație săracă, dar grație imaginației, inteligenței și spiritului patriotic al localnicilor, mi-a fost dat să văd unul din cele mai frumoase locuri care există în lumea aceasta.
Autocarul a oprit în fața unui loc de înălțimea unei movile, care m-a uimit prin originalitatea, ingeniozitatea și unicitatea felului în care era amenajat, prin amestecul de religiozitate, natură și patriotism, elemente cheie ale spiritului autentic românesc.
Privit din stradă părea un elogiu adus drapelului românesc, expus pe fațada unei biserici de culoare deschisă, înfășurat pe trunchiurile copacilor și în cocarde pe crucile din cimitir.
Curiozitate și respect ne-au făcut să ne apropiem. În fața acestui complex, pe un colțișor stradal se află statuia lui Avram Iancu, unul din simbolurile luptei pentru libertate și dreptate.
Pe gardul complexului, pe bannere pe care este imprimat „Tricolorul” pot fi citite aprecieri aparținând lui Avram Iancu și altor personalități.
În curtea acestui complex muzeal inscripții pe pietre comemorative, pe diverse plăci, pe frontispiciul bisericii, completate de explicațiile doamnei ghid Mărioara Oprișa, al cărei patriotism rezonează foarte bine cu cel al locului vin să îți ofere o înțelegere profundă a acestui loc plin de semnificații simbolice, pe bună dreptate supranumit „Panteonul moților”. Elementul central în jurul căruia s-a dezvoltat această oază de lumină patriotică este un stejar foarte bătrân, vechi de peste 400 de ani, lângă tulpina căruia se întâlneau cei trei conducători ai Răscoalei de la 1784 și chemau oamenii la luptă, fapt care i-a adus denumirea de „Gorunul lui Horea”.
Din nefericire, timpul, omul și natura și-au pus amprenta asupra lui și după încercări repetate de a fi salvat, în anul 2005, în urma unei furtuni i s-a rupt și ultima creangă transformată în cruce, în semn de sanctificare a luptei duse de poporul român de-a lungul timpului pentru dreptate socială și libertate națională și a slujitorilor ei.
Un miracol dumnezeiesc s-a întâmplat și lângă trunchiul cel bătrân și schilodit de vreme a răsărit un pui de gorun, element simbolic, ca o dovadă că Horea și lupta lui nu au încetat.
Gorunul i-a atras însă ca un magnet pe toți cei al căror suflet a rezonat cu cel al marelui înaintaș. Unul dintre aceștia este Avram Iancu, fiu și crai al Munților Apuseni, în sufletul căruia tăria munților s-a împletit cu aceea a dragostei de țară și a spiritului de sacrificiu pentru binele ei.
După cum ne-a explicat ghidul acestui complex muzeal, Avram Iancu avea obiceiul să vină adeseori aici și și-a exprimat dorința să fie înmormântat în acest loc al cărui spirit patriotic era compatibil cu trăirile și idealurile lui.
Dorința i-a fost îndeplinită și la câțiva metri de gorunul lui Horea, poți privi, admira, petrece clipe de trăire patriotică autentică la mormântul acestuia, plin de lumina și frumusețea recunoștinței urmașilor săi. Sub placa de mormânt este expus drapelul românesc, la cap are o cruce, pe laterale două tunuri provenind din Războiul de Independență, o mulțime de coroane de flori înconjoară mormântul, având pe ele cocarde cu Tricolor sau sunt alcătuite din flori în culorile Tricolorului.
Au fost depuse cu aproximativ două săptămâni în urmă, pe 12 septembrie 2021, cu ocazia comemorării a 149 de ani de la trecerea în neființă a marelui patriot, la data de 10 septembrie 1872.
În fiecare an, în prima duminică ce urmează acestei date, la Cimitirul Eroilor din Țebea se desfășoară Serbările Naționale dedicate marelui erou. Deși în acest an, pandemia de coronavirus bântuie nemilos prin viețile oamenilor, moții din localitate, oameni puternici și neînfricați, statornici în dragostea și recunoștința lor față de eroii naționali și, în primul rând, față de cel care și-a ales să își doarmă somnul de veci în pământul lor, au înfruntat riscurile și au organizat sărbătoarea.
Aceasta a constat din intonarea simbolică a unui cântec popular dedicat lui Iancu, dintr-o paradă militară, fluturarea de drapele, slujbă religioasă, rostirea de alocuțiuni, depunerea unui număr impresionant de coroane de flori. Spre deosebire de alți ani, s-a renunțat la spectacolul folcloric și la târgul de meșteșuguri. La acest eveniment au participat atât localnici, cât și persoane oficiale din întreaga țară, inclusiv reprezentanți ai Președinției, Guvernului și Parlamentului României. Se poate spune că dacii au fost și ei prezenți la eveniment prin intermediul costumelor populare purtate cu mândrie și demnitate de către localnici.
Astfel, se adeverește afirmația lui Iosif Vulcan: „Iancu mai trăiește și amintirea lui va trăi etern în sânul poporului român, câmpiile și munții Transilvaniei vor răsuna pururea de cântecele create pentru glorificarea faptelor sale și tradiția vă vorbi, cu adevărat, din generație în generație, strănepoților despre Eroul munților în 1848.”
Gorunul lui Horea și mormântul lui Avram Iancu nu sunt singurele elemente care fac parte din Panteonul Eroilor de la Țebea.
Viața Gorunului lui Horea nu s-a stins, ci pare multiplicată nu numai prin vlăstarul răsărit lângă trunchiul lui, ci și prin stejarii plantați aici în memoria unor personalități, precum Avram Iancu, generalul Berthelot. Printre personalitățile care au plantat goruni în Cimitirul de la Țebea se află și regina Maria și regele Ferdinand, președintele României, Traian Băsescu, din nefericire, gorunii plantați de Nicolae Ceaușescu nu s-au prins.
În fața mormântului lui Horea, între anii 1893-1896 a fost înălțată Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care îmbină simboluri patriotice cu cele religioase.
Pe fațadă are desfășurat drapelul României, două portrete ale lui Avram Iancu și inscripționat epitaful acestuia, dovadă a unui legământ patriotic în viață și în moarte pentru apărarea pământului strămoșesc:
„Iar când va veni barbarul
Să vă ia pământ și drept,
Români scuturați stejarul
Ca din somn să mă deștept”.
În cimitir se află și mormintele a 75 de eroi naționali, printre care pot fi amintite cele ale revoluționarilor de la 1848: Ioan Buteanu, Simion Groza, ale unor luptători din Războiul de Independență, din Primul și al Doilea Război Mondial.
Seara când am ajuns acasă, am fost foarte plăcut surprinsă, când pe site-ul UZPR, într-un articol semnat de Laurian Stănchescu, am aflat că pe data de 4 octombrie 2021, moți și moațe din Apuseni vor veni la București pentru depunerea oficială a” Testamentului” lui Avram Iancu.
După cum afirmă autorul acestui articol și după cum simțim noi toți, pentru aceștia Iancu și Panteonul de la Țebea au valoare cristică, formă de conservare a unor modele devenite sfinte pentru locuitorii acestui ținut îndurerat de-a lungul istoriei și care a reușit să își păstreze identitatea numai prin luptă și corectitudine: „Țebea este Catedrala cristică a Românismului, pereții ei sunt că ai unui abis ceresc, se înalță în jos, în pământ, mormintele cu mucenici și martiri sunt acoperișul acestui sanctuar, iar mormântul lui Avram Iancu este potirul care păstrează divinitatea românismului, în el se află crucifixul și chivotul în care se vor boteza cruciații neamului românesc din vecia de mâine.”
Țara se află în primejdie, pământul Ardealului este vândut, zăcămintele rămân neexploatate, obiectivele turistice sunt întreținute cu bani străini, glasul lui Iancu se face auzit de moții din Apuseni.
Dacă foșnetul gorunului lui Horea le freamătă doar simbolic în auz, textul scris poate fi recitit.
Este cel al Testamentului lui Avram Iancu, existent într-o bibliotecă din Cluj, expus în copie la Casa Memorială” Avram Iancu” din localitatea natală a acestuia, inscripționat pe o placă în Cimitirul Eroilor din Țebea și pe care cu o memorie și o trăire patriotică uimitoare ni l-a recitat doamna ghid de la Cimitirul Eroilor din Țebea:
„Unicul dar al vieții mele fiind ca să îmi văd Națiunea mea fericită, pentru cari după puteri, am și lucrat până acum, durere, fără mult succes, ba tocma acuma cu întristare văd că speranțele mele și jertfă aduse se prefăcu în nimica. Nu știu câte zile mai pot avea, unu feliu de presimțire asupra că mi-ar spune că viitorul este nesigur; Voiesc dară și hotărât dispun, ca după moartea mea, toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul națiunii, pentru adjutoriu la înființarea unei academii de drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii române.” (Câmpeni, 20 decembrie 1850, Avram Iancu, Avocat și și Prefect Emerit)
De-a lungul timpului, pentru moții din Apuseni acest testament a avut valoare sacră, le-a fost scut și lege nescrisă, dar rămâne și o” rană veche, uriașă, vie” (Laurian Stănchescu), pe care simt că au datoria de a o vindeca.
Consideră că a sosit momentul pentru oficializarea lui și au făcut și fac demersuri pentru aceasta.
După cum se menționează în articolul „Testamentul lui Avram Iancu – Memorandum pentru Jurământ parlamentar – Eveniment susținut de UZPR” (uzp.org.ro, 26. Sept. 2021), „Memorandumul pentru Jurământ parlamentar e înregistrat și oficializat în Parlamentul României cu numărul 3b-23/a/30612/07.09.2021. Autori: dr. Mădălina Fărcaș, scriitor și jurnalist, Președinte al Asociației Cultural-Istorice „Testamentul lui Avram Iancu”; Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist, Președinte al Asociației Culturale „Trăiască Nația și Societatea Transilvană Carpații 24.01.1882 Sus cu Dânsa”.
Care sunt armele lor de slăvire a eroilor neamului, de luptă și persuasiune pentru îndeplinirea acestui obiectiv?
Cele tradiționale, emblematice pentru modul lor de viață: cântecele revoluționare, costumele populare, drapelele și tulnicele și au venit cu ele în Parlament.
Să sperăm că inițiativele și faptele lor vor fi de bun augur pentru trezirea conștiinței naționale a unui popor ce pare a fi adormit.
Vizitarea unor obiective turistice din Munții Apuseni, precum: Casa Memorială a lui Avram Iancu din comună natală a acestuia, a Cimitirului Eroilor de la Țebea, corelată cu demersurile moților pentru oficializarea Testamentului lui Avram Iancu, mi-a produs o mare bucurie și încântare sufletească. Sunt o dovadă că spiritul patriotic românesc este încă viu, că românul nu a uitat să își respecte și să își apere valorile.
Imaginea Panteonului Eroilor de la Țebea îmi revine adeseori în minte, îmbucurător și luminos și consider că acest loc sfințit prin faptele celor care au gândit, militat, luptat pentru binele întregului popor sau își dorm somnul de veci aici ar trebui să fie inclus în pelerinajele românilor, în excursiile elevilor din întreaga țară pentru a-i întoarce cu fața către valorile curat românești.

Elena TRIFAN/UZPR Prahova

Bibliografie:
Propriile observații și impresii la obiectivele turistice vizitate
Materialele documentare existente la muzee
Explicațiile ghizilor
„Restricții impuse la Serbările Naționale de la Țebea pentru combaterea epidemiei de Covid 19”, (g4media.ro, 12 septembrie 2021)
„Serbările Naționale de la Țebea”, 12 septembrie 2021, YouTube
Laurian Stănchescu, „Testamentul lui Avram Iancu – Memorandum pentru Jurământul parlamentar – Eveniment susținut de UZPR” (uzp.org.ro, 26 septembrie 2021)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.