◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Primăvara vine la 1 Decembrie

1 Decembrie este o zi scrisă cu litere de aur în analele Poporului Român.
În această Zi Mare a Naţiunii Române – 1 Decembrie 1918 – s-a împlinit visul ei milenar: Unirea într-un singur stat al tuturor românilor.
Ţinem să amintim că Marea Unire din anul 1918 a pornit de la Chişinău, când la 27 martie al acelui an Basarabia, cea care suferise cel mai mult şi care-şi luase asupra sa toate jertfele necesare pentru a putea supravieţui, prima a zis: „Vrem să ne unim cu Ţara!”, ca mai apoi să vină Bucovina şi Transilvania, şi să facă Ţara rotundă.
În cadrul lucrărilor Congresului IX al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, care a avut loc în luna decembrie 2005 la Alba-lulia, am propus, din partea Forului Democrat al Românilor din R. Moldova, ca ziua de 1 Decembrie să fie declarată şi decretată nu doar Zi Naţională a României, ci şi Zi Naţională a Românilor de Pretutindeni, propunere acceptată unanim de către reprezentanţi ai Asociaţiilor româneşti din ţările lumii prezente la Congres.
În acest an, pentru prima dată la Chişinău a avut loc o mare manifestare dedicată Zilei Naţionale a Românilor de Pretutindeni care, sperăm, pe viitor să devină o sărbătoare a tuturor, de la mic la mare, de la vlădică până la opincă, Sărbătoare Naţională oficială nu doar a României, ci şi a Republicii Moldova.
Din păcate, pentru noi, basarabenii, 1 Decembrie cel adevărat încă nu s-a întâmplat. Acesta, sunt sigur, ne aşteaptă undeva în viitor. Iar ca să-l merităm, urmează să-l apropiem cu eforturile fiecăruia dintre noi.
La ora actuală, în acest spaţiu românesc, sunt atacate la nivel de stat atributele esenţiale ale unei naţiuni:
– Limba
– Istoria
– Valorile culturale
– Demnitatea naţională
– Numele nostru de român ş.a.m.d.
Iar noi suntem neapăraţi. Şi suntem neapăraţi nu pentru că suntem puţini, ci pentru că suntem neuniţi.
Acesta ar fi mobilul care i-a făcut pe cei 136 de intelectuali, personalităţi culturale, ţărani, oameni de bună-credinţă să lanseze la Chişinău, în primăvara anului trecut, Forul Democrat al Românilor din Moldova – o Mişcare neguvernamentală, de apărare a limbii, a istoriei, a valorilor culturale, a demnităţii naţionale, câteva dintre scopurile Forului fiind:
– Reromânizarea Basarabiei;
– Europenizarea ei;
– Reabilitarea Mişcării de Eliberare Naţională deturnată de la scopurile ei iniţiale;
– Întinerirea Mişcării de Eliberare Naţională;
– Cultivarea Demnităţii umane şi naţionale;
– Schimbarea de mentalităţi.
– Să dovedim guvernanţilor că noi nu suntem minoritate, că noi constituim 81% din totalul populaţiei. Iar un stat compus dintr-o populaţie în care 81 la sută sunt băştinaşi nu poate fi nicidecum „polietnic”.
Alte preocupări ale noastre ar mai fi: cum să scăpăm de sărăcie, de comunism şi de alte mizerii.
Lansarea Forului a fost un test. Până la ora actuală la For au aderat peste 140 000 de concetăţeni de diverse vârste, profesii şi etnii.
Concetăţeanul nostru nu se mai teme să-şi spună român, nu se mai sperie să-i zică pe nume limbii vorbite de el – limba română, el este mândru că aparţine naţiunii române.
E semnificativ faptul că la ultimul sondaj de opinie, realizat săptămâna trecută, 14% din populaţia republicii îşi asumă naţionalitatea română.
Un merit în creşterea conştiinţei de sine aparţine şi membrilor Forului Democrat al Românilor din Moldova, filialelor lui din centrele raionale şi din localităţile rurale.
Anul 2006 a fost un an de afirmare.
Avem structuri aproape în toată republică, inclusiv în Transnistria.
Avem filiale în Italia, în Grecia, în Israel şi la Norilsk, lângă Polul Nord.
Cu alte cuvinte: moară a pornit, ea trebuie să macine.
Ion Perciun, membru al Consiliului Executiv Rezina, spunea la o întâlnire că trebuie să avem în fiecare localitate măcar câte un singur membru.
– La poarta casei mele din Pripiceni, povestea dumnealui, vine lumea din sat să mă întrebe: „Dumneata scrii la români?!” „Eu!”, le răspund. „Vreau să fiu şi eu român!”, zic oamenii simpli, care se mai interesează: „Da ce-ţi dă Forul?”. Şi eu le răspund: „Forul nu-ţi dă nimic! Forul nu-ţi ia nimic! Dar el te face să te simţi om!”.
Mihail Crişaviţchi, director al şcolii din Bogzeşti, ne povestea la Teleneşti:
Acum 2 ani când am venit la Bogzeşti şi i-am întrebat pe elevi: „Copii, voi cine sunteţi?!”, toţi mi-au răspuns în cor: „Noi suntem comunişti!”, Duceţi-vă acum şi-i întrebaţi: „Copii, voi cine sunteţi?” şi copiii vă vor răspunde: „Noi suntem români!”.
Toţi copiii şcolii din Bogzeşti au aderat la Forul Democrat al Românilor din Moldova.
Doamna Lidia Cane, din Ruseştii Noi, care a venit la şedinţa de constituire a Filialei Ialoveni a Forului îmbrăcată în haine naţionale, a spus între altele: În anii ’88-’89 părinţii mei spuneau: „Iată simţim venind Unirea!”. Dar ei au murit şi Unirea n-a mai venit. Şi atunci am preluat ca pe o datorie sfântă visul lor pentru care mă voi lupta până la ultima suflare ca el să devină realitate!”.
Forul câştigă prin calitatea celora care aderă la el.
La întâlnirile la care am participat m-am convins că avem oameni extraordinari, numai că aceştia sunt izolaţi, însinguraţi, disperaţi. Există însă ceva ce-i poate uni pe toţi. Şi aceasta este Ideea Naţională.
Însăşi Ideea Naţională a statului Republica Moldova, pe care guvernanţii noştri o caută de 15 ani şi n-o pot găsi, nu poate fi decât una: Ideea Românească.
Numai această ne poate consolida, ne poate ajuta să devenim patrioţi, ne poate face să ne iubim Neamul, Țara, Poporul şi – să ne mândrim cu acestea. În Programul Forului Democrat ai Românilor, elaborat încă în 2005 şi publicat în martie 2006, se spune vizavi de integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană (în art. 3 din „Principii de bază”):
„Integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană poate avea loc numai cu sprijinul României, prin România, împreună cu România”, anticipând cu jumătate de an oferta preşedintelui T. Băsescu, rostită în faţa olimpicilor basarabeni, ca R. Moldova să se integreze concomitent cu România în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
Această iniţiativă are ecouri deosebite în mijlocul populaţiei, pe adresa Forului au sosit deja câteva sute de mii de semnături care o susţin.
În 2003, pentru a câştiga voturile electoratului, partidul comunist a abandonat intenţia de a adera la Uniunea Rusia-Belarus, pentru a o îmbrăţişa pe cea de integrare europeană.
Dar guvernanţii ne-au minţit şi de astă dată.
Or, ştie toată lumea: un prim pas în integrarea noastră europeană ar fi depunerea unei Cereri de aderare la Uniunea Europeană, lucru pe care însă guvernanţii comunişti încă nu l-au făcut.
Şi atunci Forul Democrat al Românilor din Moldova a venit cu propunerea ca Cererea de aderare la U.E. să fie depusă din partea societăţii civile. Pentru ca aspiraţiile proeuropene ale majorităţii populaţiei să fie cunoscute.
În acest sens experţi în drept internaţional pregătesc textul Cererii de aderare, la care vom anexa acele câteva sute de mii de semnături ale dumneavoastră și spre sfârşitul acestui an le vom depune la cancelaria Uniunii Europene.
Puterea acestui document din punct de vedere juridic poate trezi discuţii, dar cred că puterea lui morală va avea cea mai mare importanţă. Vrem ca în Europa să se ştie că şi poporul românesc al Basarabiei doreşte să facă parte din marea familie europeană. „Adevărul vă va face liberi”, zice Sfânta Scriptură.
Iar unii dintre concetăţenii noştri de la putere şi din preajma ei, aşteaptă să-i facă liberi Minciuna.
Minciuna despre cine suntem, ce limbă vorbim, care e numele nostru, care e poporul de care aparţinem ş.a.m.d.
În cărţile sacre se mai zice: „Spuneţi Adevărul şi Dumnezeu vă va ajuta!”
De aceea cred că noi cu domniile voastre nu se poate să nu izbândim! Pentru că şi Cel de Sus e de partea noastră.
Nu există doi Eminescu, doi Ştefan cel Mare, două limbi, două istorii, două popoare, ci – un singur Eminescu, un singur Ştefan cel Mare, o singură limbă română, o singură istorie – istoria românilor, un singur popor – poporul român, un singur adevăr: suntem români şi punctum…
Forul certifică ambiţia noastră de a fi români şi încăpăţânarea noastră de a rămâne români în acest spaţiu istoric. Nimeni nu ne poate interzice să fim ceea ce suntem.
Dreptul de a ne numi români face parte din drepturile fundamentale ale omului, la care nimeni nu poate atenta.
Ideea sfântă a Unirii a ajuns, din păcate, o frază oarecare în gurile unor demagogi, care ţipă „Unire!” fără să facă nimic pentru ea, sau – şi, mai grav, „lucrând” astfel pentru ea ca s-o terfelească şi s-o compromită definitiv.
Soluţia reîntregirii propusă de F.D.R.M. constă în asumarea naţionalităţii române, a condiţiei de român de către majoritatea populaţiei R. Moldova, în perspectiva redobândirii cetăţeniei române de către fiecare român basarabean, în recunoaşterea, la nivel intern şi internaţional, că R. Moldova e un alt stat românesc, ca să poată fi aplicabil şi în cazul nostru scenariul Unirii celor două Germanii.
Numai aşa vom putea ajunge în Uniunea Europeană şi în România înainte de cei 50 de ani pe care ni i-a promis relativ nu demult Comisarul U.E. dl Gunter Verheugen.
Să facem totul ca să ne simţim Acasă, la noi Acasă!
Acum nişte ani, la funeraliile marelui patriot Anton Crihan, fost membru în „Sfătui Ţării”, un deputat-agrarian m-a întrebat între altele: „Auzi, da’ cum se face că acest Crihan spui că a făcut ani grei de puşcărie, că a cunoscut exiluri şi lipsuri, şi a trăit tocmai o sută de ani?!”
– Păi, cum să-ţi spun, i-am zis acestuia, unioniştii în genere trăiesc mult.
Agrarianul a făcut nişte ochi mari, la care am adăugat:
– Aşa că alege: dacă vrei să trăieşti mult… fii unionist.
Fiţi unionişti!
Apăraţi adevărul şi veţi trăi mult! Să le spunem guvernanţilor: Lăsaţi-ne limba în pace! Lăsaţi-ne istoria în pace! Nu ne porecliţi! Nu ne înjuraţi! Nu ne umiliţi!
Să ne apărăm Limba! Să ne apărăm Istoria! Să ne apărăm Fiinţa Naţională!
Numai fiind mulţi, uniţi şi puternici vom putea face ca visele şi speranţele noastre să devină realităţi!
Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Nicolae DABIJA

7 decembrie 2006

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *