Cererile de azil în Uniunea Europeană, la cote record

Numărul cererilor de azil depuse în cele 27 de state ale Uniunii Europene, Elveţia şi Norvegia a atins, în luna septembrie, un record din 2016 încoace, doar solicitările depuse de afgani crescând cu 72% faţă de luna precedentă, a anunţat Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO). Afganistanul, unde talibanii au revenit la putere la jumătatea lunii august, este de departe prima ţară de origine a persoanelor care solicită azil în ansamblul acestor 29 de ţări. Sirienii, a căror ţară este devastată de război de peste un deceniu, au reprezentat principalul grup de solicitanţi de azil timp de şapte ani, până în luna iulie inclusiv.
Potrivit EASO, circa 71.200 de cereri de protecţie internaţională au fost depuse în total în septembrie, ceea ce reprezintă o creştere cu un sfert în comparaţie cu luna august. Cererile depuse de afgani au crescut deja cu peste 20% în iulie, înainte de cucerirea capitalei Kabul de către talibani la jumătatea lui august, tendinţa accelerându-se ulterior. Numărul acestora a crescut de la circa 10.000 în august (+38%) la 17.300 în septembrie (+72).
Celelalte principale ţări de origine pentru solicitanţii de azil sunt Siria (9.100), Turcia (3.000), Irak (2.900 de cereri, o creştere legată de sosirile în Belarus), Bangladesh (2.800), Pakistan (2.700), Albania (2.100), Venezuela (1.800), Georgia şi Tunisia (câte 1.700).
Rata de acordare a statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare a fost de 41% în septembrie, cea mai ridicată începând din aprilie 2020, fiind ridicată în special pentru afgani (86%), sirieni (87%), belaruşi (85%) şi eritreeni (81%).