◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Eveniment de marcă. UZPR a participat, în premieră, la masa rotundă cu tema „Libertatea de exprimare. Despre ESCul din UNESCO”

  • Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat parte, ca urmare a invitației trimise secretarului general Mădălina Corina Diaconu, la unul dintre cele mai importante evenimente de breaslă ale sfârșitului de an – masa rotundă cu tema „Libertatea de exprimare. Despre ESCul din UNESCO”
  • Masa rotundă a fost organizată de CNR UNESCO în parteneriat cu Catedra UNESCO „Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă” din cadrul Universității din București, Facultatea de Filosofie și cu reprezentanți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, unde un colectiv de profesori a realizat traducerea manualului UNESCO „Jurnalism, fake news & dezinformare”
  • UNESCO va forma un grup de lucru pentru a aprofunda temele cele mai stringente ale evoluției jurnalismului actual, care stă sub semnul asaltului știrilor false, al intrării inteligenței artificiale în lumea presei și al urmărilor nefaste ale dezinformării. Vor avea loc discuţii în şcoli, licee, facultăţi, iar UZPR se va alătura CNR UNESCO în acest demers
  • În preajma celebrării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, CNR UNESCO a dorit să transmită, prin acest eveniment, un mesaj legat de dreptul la educaţie, accesul la cultură și disiminarea informaţiilor prin intermediul presei
  • Evenimentul a fost transmis live pe paginile de Facebook ale Universității din București și CNR UNESCO

 

Fluxul liber al ideilor prin cuvânt și imagine

Celebrarea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO și înfiinţarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO reprezintă ocazia de a adresa valori și principii fundamantale ale UNESCO, între care libertatea de exprimare este esențială. Într-o perioadă de transformări profunde, UNESCO și-a sporit eforturile pentru a apăra și promova libertatea de exprimare, independența și pluralismul mass-media, precum și construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzivă, susținute de accesul universal la informație și utilizarea inovatoare a tehnologiilor digitale. În accepțiunea UNESCO, comunicarea și informarea, împreună formând unul dintre cele cinci programe majore ale UNESCO, sunt elemente de bază la temelia unor societăți sănătoase, democratice.
UNESCO are un mandat specific de a promova „fluxul liber al ideilor prin cuvânt și imagine”, prin mass-medie libere, independente și pluraliste. UNESCO susține și inspiră politici pentru siguranța jurnaliștilor și un jurnalism independent bazat pe etica profesională și principii de autoreglementare.
Asocierea libertății de exprimare cu celelalte domenii majore ale UNESCO, respectiv educația, științele și cultura, reprezintă provocarea pe care a propus-o masa rotundă cu tema „Jurnalism în domeniile ESCului din UNESCO” (ESC – Educație, Știință, Cultură).
În deschiderea dezbaterilor, Madlen Șerban, secratar general al CNR UNESCO, a punctat reactualizarea cadrului comunicării și informării așa cum este definit de UNESCO, cu sublinierea modalităților de abordare a știrilor false și a nevoii dezvoltării gândirii critice în favoarea combaterii dezinformării (voite ori accidentale). Dezbaterile au evidențiat repere axiologice, elemente difrențiatoare între necunoaștere, cunoașterea de tip-comun și cunoașterea științifică, dar și propuneri de operaționalizare a unor concepte relevante pentru domeniile majore ale UNESCO, respectiv Educație, Științe, Cultură, precum și pentru domeniul Dezvoltării Durabile.
În ce măsură există libertate de exprimare în jurnalismul care adresează domeniile majore ale ESCului din UNESCO? în ce măsură acesta contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor publice din aceste domenii? Poate jurnalismul influența opțiunea cetățeanului pentru educație, știință, cultură și dezvoltare durabilă? Acestea au fost doar câteva dintre întrebările la care au răspuns, în intervențiile lor, Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București, Viorel Vizureanu, prodecan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, Romulus Brâncoveanu – șeful catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității din București. Vorbitorii au subliniat rolul major al educației de calitate, baza fermă a deosebirii autenticului de fals în toate domeniile.

Dezinformare vs. modul profesionist de a verifica o informație

Moderatorul Mirabela Amarandei, de la Universitatea din București, a dat cuvântul pe rând jurnaliștilor Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință, Radio România Cultural, Costin Ionescu, EduPedu,  Andreea Archip, reporter Școala9, Vasile Hotea-Fernezan, realizator „Transilvania Culturală”, TVR Cluj,  Mona Nicollici, realizator #Misiuneaverde, Radio Europa FM,  Ioana Ene-Dogioiu, editor Spotmedia, care au relevat impactul informației online și reperele actuale ale profesiei care a intrat frontal și foarte rapid într-o eră complet nouă, cu provocări nemaivăzute. De asemenea, Constantin Vică a vorbit despre „Viața morală a informației online”, Sorin Costreie despre „Gândire critică și fake news”, Anamaria Neagu despre „Implicarea emoțiilor în producția și răspândirea de fake news”, Bogdan Oprea despre „Un model de verificare a informației”, iar Raluca Radu despre „Metodă și rezultate: manualul UNESCO pentru Jurnalism, fake news și dezinformare”, un manual necesar în facultate, dar și în școli, licee, pentru a le arăta celor tineri calea corectă de a face o meserie și modul profesionist de a verifica o informație, indiferent că este vorba despre profesia de jurnalist sau despre viața de fiecare zi. În acest context, profesorul Bogdan Oprea a arătat modelele sale de combatere a știrilor false, publicate în volumul „Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet”.

Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR: „Noile generații de jurnaliști au nevoie de o bază fermă pentru a-și păstra echilibrul și a respecta deontologia”

În intervenția pe care a susținut-o la masa rotundă „Libertatea de exprimare. Despre ESCul din UNESCO”, Mădălina Corna Diaconu, secretar general al UZPR, a subliniat faptul că dincolo de principiile jurnalismului contemporan, în continuă schimbare și într-un permanent efort de adaptare la avansul tehnologiei, există un gol între jurnaliștii consacrați și tinerii care aspiră să activeze în această nobilă profesie. „Vorbim despre mediul academic, despre tinerii pe care îi formăm, şi de talentul lor, dar şi de modul în care vor aborda presa. Să nu uităm că aceştia vor lucra în diferite redacţii, unde, de multe ori, patronul dă tonul. Indiferent cât vom dezbate despre fake news sau jurnalism de calitate, tabloide sau despre faptul că o parte a publicului citeşte doar titlul unui material, un lucru este cert: noile generații de jurnaliști au nevoie de o bază fermă pentru a-și păstra echilibrul și a respecta deontologia. Din acest motiv, vă invit să realizăm o platformă de lucru, de dezbateri, de discuţii, de dialog între mediul academic, instituții internaţionale de talia UNESCO, jurnaliştii şi redacţiile care dau tonul în presă”.
Prin prezența în premieră la un eveniment de o asemenea anvergură, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România are ocazia de a se menține permanent conectată la evoluțiile din breaslă, făcând față, prin profesionalismul membrilor săi și în numele utilității sale publice, la provocările majore pe care le pun în fața informării corecte și echilibrate știrile false, trunchiate, dezinformarea, dezechilibrul și manipularea, subiectivismul și lipsa de scrupule în elaborarea informației.

Departamentul Comunicare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *