◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Este sau nu este SIIJ noul vinovat de serviciu?

Grea piatră de pe suflet mi-a luat președintele Klaus Iohannis! Spun asta fiindcă de când PSD a intrat la guvernare, m-am întrebat pe cine va scoate domnia sa, de acum înainte, că este marele vinovat pentru tot ceea ce nu merge bine în societatea românească. Nu de alta, dar ar suna ca nuca în perete să mai auzim din augusta gură prezidențială tot refrenul „Peee-Seee-Deee”. Și uite că în alocuțiunea prezentată în fața Consiliului Superior al Magistraturii, am avut răspunsul atunci când domnul președinte a spus, cu subiect și predicat, că „anomalii precum cele generate de SIIJ trebuie înlăturate”. Din păcate, domnia sa nu a dat și exemple care să întărească atât de grava-i sentință, așa că nu ne rămâne decât să o luăm sub beneficiu de inventar și să așteptăm un alt prilej pentru a primi informații…
Tot azi – printr-o simplă coincidență, desigur! – magistrații Înalții Curți de Casație și Justiție au decis reabilitarea judecătorească a lui Adrian Năstase în cazul celor două dosare: „ Trofeul calității” și „Zambaccian” .Dosare despre care prestigioase personalități ale lumii justiției au demonstrat că sunt niște făcături la comandă politică, fiind marcate de grosolane neadevăruri. Dar, atenție mărită, dosare pe care fețe grele, la acea vreme, ale Comisiei Europene, în mod deosebit doamna Viviane Reding, comisarul pentru justiție, ne-au spus că trebuie să le luăm de bune pentru ca pedepsirea lui Adrian Năstase să fie un exemplu pentru toată Uniunea Europeană. Uniune Europeană al cărei membru România a devenit la capătul unor anevoioase negocieri purtate de guvernul al cărui premier a fost Adrian Năstase! Ultimul și cel mai greu dosar încheiat după îndelungate negocieri fiind exact dosarul JAI, justiție și afaceri interne. Reamintesc, de asemenea, că aceeași comisar Viviane Reding a fost categoric refuzată de ministrul de Justiție Mona Pivniceru, atunci când i s-a cerut să îi pună la dispoziție date privind câteva anumite, foarte anumite!, dosare. Ceea ce l-a determinat pe Victor Boștinaru, unul dintre cei mai curajoși și fermi europarlamentari români, să afirme că doamna comisar european dă dovadă de partizanat politic, manifestându-și susținerea pentru Traian Băsescu. Domnul Victor Boștinaru punând și următoarea întrebare de baraj: „Dacă tot e interesată (Viviane Reding. n.n.) de corupție, de ce nu se interesează și de dosarul Flota, care este cel mai mare dosar de corupție din România?”. Nefiind, cred, de prisos să menționez că era vorba despre dosarele aflate în lucru pentru Adrian Năstase, Dan Voiculescu și Șerban Brădișteanu.
Se pune, pe bună dreptate, întrebarea: oare aceste dosare încropite la certă comandă politică nu sunt și ele tot niște „anomalii”? După cum și dosarele care i-au vizat pe profesorii Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi, pe doctorii Mircea Beuran și Șerban Brădișteanu sau pe judecătorul Corneliu Bârsan, nu sunt și ele tot de aceeași sordidă factură? Ba bine că nu! Doar că acestea nu put fi puse în seama SIIJ, ci a unor cu totul alți comandanți politici și executanți din corpul magistraților. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să considerăm discuția despre ele ca definitiv închisă.
Din aceeași alocuțiune a domnului președinte mi-a mai reținut atenția și trimiterea expresă la „drepturile și libertățile fundamentale în condițiile stabilite de Constituție și de obligațiile internaționale ale României”. Nu fac abstracție de faptul că, punctual, referirea se încadra într-un anumit context, adică la restrângerea acestor drepturi în condiții de pandemie, dar cred că nu putem ignora nici ideea că o discuție pe acest subiect poate și trebuie să se refere la modul în care partenerii externi ai țării noastre respectă, la rândul lor, obligațiile care le revin în această calitate. Și, dacă vorbim despre domeniul justiției, poate că era cazul ca domnul președinte să ne spună părerea domniei sale asupra amânării până la calendele grecești a ridicării MCV-ului. Tărăgănare de pe urma căreia România nu a intrat, încă, în Spațiul Schengen, deși a îndeplinit, cam de multișor poveste, toate criteriile necesare. Inclusiv pe cele arbitrar impuse prin foarte incorecta tehnică de schimbare a regulilor în timpul jocului!
De asemenea, și dacă tot am deschis discuția, mă așteptam ca în fața CSM, domnul Klaus Iohannis, președintele tuturor românilor din țară și de peste hotare, să își spună punctul de vedere într-un caz de o mare gravitate, care captează atenția publică în aceste zile, cazul soților Camelia și Petru Furdui. Familie de români care trăiesc cu acte în regulă în localitatea Valsrode, din Republica Federală Germană, și cărora o instituție care pretinde că se ocupă de protecția copilului le-a luat cei șapte copii sub aberante pretexte și fără a avea o decizie judecătorească în acest sens. Caz dramatic, despre care se discută încă din luna aprilie a acestui an, dar fără rezultate, întrucât, din păcate, justiția din această țară fanion a Uniunii Europene amână să se pronunțe. Motiv pentru care, la sfârșitul săptămânii trecute, la București și la Suceava, revolta a scos oamenii în stradă pentru ca, alături de senatorul PSD Titus Corlățean și de deputatul PNL Robert Sighiartău, să își exprime solidaritatea cu familia Furdui și să ceară să se facă dreptate conaționalilor noștri. Să nu fi aflat, oare, președintele Klaus Iohannis despre acest caz? Sau, dacă domnia sa nu luat la cunoștință, să nu fi intrat până acum subiectul în atenția Departamentului pentru Românii din Afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale? Altminteri refuz să cred că numai faptul că această „anomalie” (puțin spus!) nu este „generată de SIIJ” este cauza pentru care domnul președinte al tuturor românilor, inclusiv al celor de peste hotare, nu a găsit de cuviință să discute despre ea în fața CSM. Eventual să ceară și să primească din partea acestor redutabili profesioniști ai științei Dreptului sugestii pentru demersurile pe care domnia sa poate și trebuie să le întreprindă pe lângă înaltele oficialități de la Berlin în acest caz cu totul ieșit din normele legalității și ale dreptății. Demersuri complementare cu cele pe care, la insistențele repetate ale senatorului Titus Corlățean și, mai nou, ale deputatului Robert Sighiartău, așteptăm să le reia cât mai curând Ministerul Afacerilor Externe.
Trăgând linie și adunând, vedem că, nici de data aceasta, ceva nu merge în silogistica domnului Klaus Iohannis. Așa că nu ne rămâne decât să așteptăm următoarele episoade ale serialului „Cine este următorul vinovat de serviciu?”…

Șerban CIONOFF

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *