Românii și alte 17 minorități care trăiesc în Serbia își vor alege în mod direct reprezentanții în consiliile de autoguvernare minoritară în data de 4 noiembrie. Croaţii, macedonenii, muntenegrenii şi ruşii îşi vor alege consiliile naţionale prin alegeri indirecte cu electori.
Alegerile directe se pot programa dacă 40 la sută din cetăţenii care aparţin unei minorități naţionale s-au înscris pe listele electorale separate. La determinarea numărului de minoritari corespunzător acestui prag se iau în considerare datele recensământului din anul 2011. Dacă numărul celor înscrişi reprezintă mai puţin de 40 la sută din numărul cetăţenilor care aparţin de o anumită comunitate minoritară, alegerile vor fi indirecte (prin electori), scrie agenția ungară de știri, MTI.
Minoritățile care își aleg direct reprezentanții sunt: albanezii, bosniacii, bunievaţii, bulgarii, cehii, germanii, maghiarii, polonezii, românii, romii, rutenii, slovacii, slovenii, ucrainenii şi vlahii, respectiv minoritatea ashkali şi cea balcano-egipteană.
Branko Ruzic, ministrul sârb al administraţiei publice centrale şi locale a declarat postului RTS că aceste minorităţi reprezintă 13 procente din populaţia ţării „O proporţie rar întâlnită în regiune de care Serbia este foarte mândră”, a declarat ministrul. Branko Ruzic a explicat că dreptul la autoadministrare culturală prin intermediul consiliilor naţionale se referă folosirea limbii materne, precum şi la domeniile vieţii culturale, mass media şi informării, respectiv învăţământului.
Cetăţenii care doresc să participe la alegerile pentru consiliile naţionale trebuie să se înregistreze pe listele electorale separate întocmite în acest scop pentru a se putea determina înaintea programării alegerilor modalitatea (directă sau indirectă) de alegere a fiecărei autoguvernări minoritare în parte.
Ministrul a cerut minorităţilor naţionale din Serbia să-şi exercite dreptul la vot şi să se înscrie pe aceste liste electorale separate. Până în luna august, 415.000 de alegători s-au înscris pe liste.