Tragedia minorității albe din Africa de sud ignorată de o lume întreagă!
La ora actuală Africa de sud cunoaște un apartheid pe invers, un rasism la adresa albilor minoritari, care nu este denunțat de marile organizații internaționale pentru drepturile omului și nici de statele democratice. Pe vremea regimului de apartheid, persecuțiile și rasismul albilor contra populației de culoare era denunțate cu fermitate de ONU, SUA sau statele occidentale și comuniste în general. Protestele internaționale virulente au încurajat lupta lui Nelson Mandela și a Congresului Național African de a înlătura dictatura albilor din Africa de sud. Criticile internaționale au făcut ca albii să predea puterea prin mijloace pașnice liderilor populației de culoare la începutul anilor 1990. Interesant că după acești ani tulburi, rasismul, discriminarea și apartheidul a reînviat, dar de partea cealaltă a baricadei. Negrii nu mai sunt discriminați și au drepturi depline, dar albii trăiesc un coșmar în această țară, pe care nu-l denunță nimeni pe plan internațional. Pseudo-filosofiile ”globalismul” și ”neomarxismul” au influențat opinia publică, că numai albii sunt rasiști și discriminează ignorându-se o realitate gravă în țara sud-africană: prigoana cetățenilor de culoare albă. De fapt, rasismul nu este o paradigmă ce ține numai de culoarea albă, ci acesta se manifestă insiduos la toate etniile în diferite forme. Există discriminare din partea ”negrilor” sau a ”galbenilor”, rasismul nefiind un monopol doar al albilor. Ideologia se folosește de instrumentul discriminării pentru a modifica centrii de putere politică sau economică într-un stat. Africa de sud este cel mai rău exemplu cum se transferă puterea, folosindu-se o ideologie progresistă pentru a implementa un regim de dictatură: rasist și discriminatoriu. Puterea a trecut de la albi la negrii, iar apartheidul a rămas sub o altă formă în continuare, o constantă a Aricii de sud. Persecutații nu mai sunt cetățenii de culoare, ci foștii stăpâni ai țării: albii, fără ca presa și organizațiile internaționale să condamne această stare de fapt, pentru că în conștiința publică s-a implementat lozinca de origine ideologică comunistă că numai europenii pot fi rasiști.
Apartheidul a fost o încercare nereușită a albilor de a păstra puterea, în momentul unei acute crize demografice, care a determinta sfîrșitul acestuia. Tranziția demografică a populației albe a fost încheiatǎ către mijlocul secolului XX. Până la anii 1940, procentajul albilor din Africa de Sud a crescut constant, atingând un maxim de 21,7%, în timp ce cota negrilor a scăzut la 67%, „colorații” și asiaticii – 12%. Însǎ, în ciuda unei creșteri graduale a numărului absolut de albi (în 1991 ei constituiau 5,068,300) proporția lor a scăzut de la 16% (1980), pânǎ la 13.8% (1990), conform recensământului din 2001 – pânǎ la 9,6%. Numărul mediu de copii per femeie – 1.5 (2007). S-a întors astfel roata istoriei! Zeci de mii de albi din Africa de Sud locuiesc acum în ghetouri din cauza sărăciei. În Africa de Sud asistăm la o forma stranie de egalitate între albi si negri, scrie Daily Mail. În timp ce multe persoane de culoare locuiesc în case mari, cu piscina, și conduc masini luxoase, exista în Africa de Sud albi care trăiesc în ghetouri, în condiții de sărăcie extremă. Un astfel de loc este Munsieville, un orasel situat la vest de Iohannesburg.În Africa de sud este în plină desfășurare o catastrofă umanitară, deoarece s-a instalat genocidul față de populația europeană. Pe mulți dintre ei, cum ar fi afrikanerii, și anume burii, este dificil să-i mai numim europeni, pentru că aceștia trăiesc în aceste ținuturi de peste 500 de ani. Aceste persoane nu pot fi desemnate drept europeni, ci ca reprezentanți ai minorității ”albe”. Din 1994, data sosirii la putere a Congresului National African (ANC), au fost ucisi în Africa de Sud peste 70 000 de albi, dintre care peste 4000 au fost fermieri. Numai în 2016, organizatia de aparare a drepturilor civice AfriForum a evaluat numarul atacurilor comise asupra fermelor detinute de albi, la 345 – aproape unul pe zi. La ora actuala, rata crimelor la 100 000 locuitori este în Africa de Sud de 54. În schimb, rata crimelor la 100000 locuitori, este in cazul fermierilor albi de 138 ! Ca reper, în Franta rata este de 2,5 crime la sută de mii de locuitori. În primele 10 luni ale anului 2015, au fost atacate 160 de ferme si ucisi 64 de fermieri albi, in 2017, in Africa de Sud, si-au pierdut viata in urma atacurilor 65 de fermieri doar in primele trei luni. In 1994, in Africa de Sud erau 60 000 de fermieri albi, azi, ca urmare a atacurilor au ramas mai putin de 30000! Majoritatea din cei plecati au imigrat in Australia.
Pe 29 octombrie 2017, comunitatea fermierilor din regiunea Walkerville – una dintre cele mai bogate zone agricole ale țării – și-a ridicat glasul impotriva atacurilor ucigase. Confruntaţi cu creşterea pericolului de a fi atacaţi, fermierii albi din Africa de Sud iau cursuri de autoapărare de la foşti membri ai forţelor speciale israeliene. Puşi în faţa acestui bilanţ dar şi în faţa ameninţărilor cu expropierea venite din partea preşedintelui Cyril Ramaphosa, unii fermieri albi din Africa de Sud s-au simţit ameninţaţi şi au solicitat cursuri de autoapărare de la foşti membri ai serviciilor speciale israeliene, după cum arată un reportaj al postului britanic Sky News. Președintele sud-african, Cyril Ramaphosa, a declarat că Congresul Național african aflat la guvernare trebuie să inițieze un proces parlamentar pentru a constitui în constituție un amendament propus, deschizând calea pentru ferme fără compensare. Ramaphosa, care a promis că va restitui terenurile deținute de fermierii albi de la 1600 la populația neagră a țării, după ce și-a asumat funcția în luna februarie a acestui an, a declarat marți că ANC va introduce un amendament constituțional în parlament. Un apel din partea ministrului australian pentru afaceri interne Peter Dutton de a furniza vize urgente pentru fermierii albi din Africa de Sud, care se confruntă cu persecuții la domiciliu, au declanșat un scandal diplomatic, iar șeful opoziției din Africa de Sud etichetează Australia „o țară rasistă” pentru refugierea fermierilor albi, atât în perioada Mandela, cât și în prezent.
O delegație de 30 de familii de agricultori din Africa de Sud a sosit în regiunea Stavropol din regiunea Rusiei, titrează TV Rossiya 1. Grupul declară că se confruntă cu atacuri violente și amenințări cu moartea la domiciliu din partea rasiştilor. Până la 15 000 de buri sud-africani disperați de situația din țară, descendenți ai coloniștilor olandezi din Africa de Sud, intenționează să se mute în Rusia, pe fondul creșterii violenței care decurge din planurile guvernului de a-și exproprieta terenurile, potrivit delegației. „Este o chestiune de viață și de moarte – există atacuri asupra noastră. Politicienii agită acest val de violență”, a declarat Adi Slebus presei. „Clima de aici [Regiunea Stavropol] este temperată, iar acest teren este creat de Dumnezeu pentru agricultură. Toate acestea sunt foarte atractive.” Fermierii sunt pregătiți să contribuie la sectorul agricol înfloritor al Rusiei, potrivit Rossiya 1. Fiecare familie este pregătită să aducă până la 100.000 de dolari pentru închirierea terenului. Pe 28 februarie 2018, parlamentul sud african a aprobat cu o zdrobitoare majoritate motiunea inaintata de rasistul marxist Julius Malema, hotărând deposedarea fermierilor albi de proprietățile lor, fără nicio despăgubire! Pământurile vor fi date apropiaților regimului, asa cum s-a întâmplat si în Zimbabwe. Si tot asa cum s-a întâmplat in Zimbabwe, sau in Venezuela, va urma foametea. Pentru că, după ferme, va urma naționalizarea minelor și de ce nu, asa cum își doreste Julius Malema, a bancilor. Îngrijorat preşedintele american Donald Trump i-a cerut secretarului de stat Mike Pompeo “să studieze îndeaproape problema confiscărilor de terenuri şi ferme în Africa de Sud”, generând temeri că SUA ar putea aplica sancţiuni împotriva statului african, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.
Fermierii albi din Africa de Sud au încercat cu disperare să îşi vândă terenurile într-un ritm record înaintea confiscărilor guvernamentale planificate, potrivit sindicatului fermierilor locali. Totuşi, nu există cumpărători. Agri SA susţine că 20% dintre fermele sud-africane produc 80% dintre alimentele care hrănesc milioane de oameni în sudul Africii şi multe dintre aceste proprietăţi vor fi afectate de limita de 10.117 hectare de pământ. Albii sud-africani trăiesc o dramă ignorată de o lume întreagă. Ei au devenit o minoritate persecutată, a cărei tragedie socio-politică și economică este trecută sub tăcere de către organizațiile internaționale de apărare ale drepturilor omului. Din persecuțiile asupra albilor învățăm că în istorie rasismul și discriminarea nu ține de o culoare sau de o etnie. Țările democratice ar trebuie să facă apel la autoritățile socialiste de la Pretoria ca să oprească persecuțiile asupra minorității albe din Africa de sud. România, ca stat democratic și european, ar trebui să acționeze pentru respectarea drepturilor omului, democrației și libertății în Africa de sud. Și populația minoritară alba trebuie să beneficieze de respectarea drepturilor omului, libertății și proprietății în Africa. Lupta împotriva albilor va duce la dispariția acestei minorități în Africa. Urmează pe viitor și în Europa?
Ionuț Țene / UZPR