Pe la începutul anilor ’90, Cezar Ivănescu mi-a relatat o întâmplare amuzantă din tinerețea lui Marin Preda, întâmplare pe care i-o relatase chiar autorul Moromeților (este cunoscută relația apropiată a marelui poet cu marele prozator). Întâmplarea se petrecuse în perioada interbelică, în București, cu ocazia unei vizite pe care tatăl prozatorului, Tudor Călărașu, i-a făcut-o fiului.
Mergeau amândoi pe Calea Victoriei, când, la un moment dat, bătrânul s-a oprit din mers, întorcând capul spre un grup de țigani foarte bine îmbrăcați și încălțați, cu paltoane noi, fulare de mătase și pălării de fetru. Marin Preda era foarte grăbit, căci aveau de mers la o destinație care pretindea punctualitate și îl tot îndemna pe bătrân să grăbească pasul. Dar Tudor Călărașu rămăsese pironit locului, privind în urmă, fascinat, spre grupul de țigani bine îmbrăcați. La un moment dat, s-a întors spre Marin Preda și i-a zis într-un autentic stil moromețian: „Auzi, bă, Mărine, ăștia au impresia că dacă poartă pălării, nu se mai vede că sunt țigani?”.
Îmi asum riscul de a fi suspectat de rasism (ceea ce ar fi, desigur, o prostie), dar nu m-am putut abține s-o relatez, gândindu-mă la situația similară care se derulează acum în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, a cărei conducere a fost ocupată manu militari de trei colonei care între timp, s-au făcut cinci: pe lângă Adrian Fulea, Ion Petrescu și Benone Neagoe, s-au raliat juntei colonelul Florin Șperlea (membru în Juriul de onoare și arbitraj), colonelul Secrieru (readus în Comisia de Cenzori) și colonelul George Ivașcu, adus în Consiliul Director în locul Mădălinei-Corina Diaconu, care nu și-a depus încă demisia.
Nu am nimic cu coloneii și cu uniforma militară în general (am mulți prieteni militari, ziariști și neziariști, pe care îi stimez și îi prețuiesc), dar parcă prea s-au adunat mulți la vârful UZPR și prea se poartă ca niște plutonieri de la magazia de cazarmament. Ceea ce mă determină să-l parafrazez și eu pe bătrânul Tudor Călărașu, cu următoarea „aplicație”: „Stimați colegi, ăștia au impresia că, dacă și-au pus „pălăria” Consiliului director, nu li se mai văd gradele?”
Miron Manega