NU AM VENIT AICI PENTRU COMODITĂȚI
- ”Părinților, altă cale nu există !
- Nu ne vom mântui dacă nu vom fi încercați din toate părțile potrivnice, rămânând statornici și neclintiți în credința, în Părintele și Chivernisitorul nostru!
- Am căutat în toată Patrologia, de la alfa la omega, și nu am găsit altceva în afara acestei căi.
- Mi ales atunci când vă amintiți Apostolul care s-a citit astăzi, să nu îl uitați niciodată!
- Toți Sfinții, nu doar câțiva, prin credință au răbdat feluritele ispitiri și întristări!
- Bătăi, exiluri, necazuri, temnițe, calomnii…
- Pretutindeni întâlnim sensul Crucii.
- Ce înseamnă acest lucru?
- Înseamnă că toate acestea sunt de neapărată trebuință!
- Deoarece încălcarea poruncilor și neascultarea, pe care le săvârșim zilnic, provoacă o desfătare, o mulțumire, o plăcere, o iubire de sine, o mulțumire de sine… Toate acestea înseamnă lepădarea de Cruce !
- După cum ne-am făcut părtași acestei lepădări în mod practic, tot astfel trebuie să ne facem părtași mărturisirii!
- Pentru că nu avem dispoziția sufletească și puterea lepădării de sine, Dumnezeu îngăduie ispitele.
- Prin urmare, acest lucru este literă de lege!
- Nu există mântuire fără ispite!
- Nu au spus, pe scurt, Părinții acest lucru?
- ”Ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască.”
- Atunci când păziți acestea, întotdeauna veți avea putere.
- Am tâlcuit de multe ori felurile ispitelor.
- În general, ispitele sunt de un singur fel: în întristări!
- Ispitele cresc treptat, la patru, cinci niveluri.
- De multe ori avem ispite pentru că am greșit, am păcătuit, și apoi vine mâna să ne dea o palmă.
- Se pot întâmpla ispite fără să fi greșit, dar să ne fi făcut un plan al nostru pentru care diavolul avea o capcană pregătită.
- Iar dacă Dumnezeu nu ne-ar fi împiedicat cu o ispită, am fi căzut în plasă.
- Vine iarăși o altă ispită, atunci când mergi să ajuți pe cineva care se primejduiește… și se folosește cu adevărat. Te vei face părtaș ispitelor lui, altfel nu se poate!
- Iarăși, dacă vrea Dumnezeu să arate un exemplu pentru mântuirea omului, îngăduie ca un prieten, un om drept, să pătimească fără sens și fără dreptate, fără să fie vinovat, pentru a-l da ca exemplu și model vrednic de urmat.
- În general, datoria noastră este de a urma Prototipul.
- ”Astfel dar, fiindcă Hristos a pătimit pentru noi cu trupul, înarmați-vă și voi cu gândul acesta!”
- Măcar noi, monahii, să nu uităm că acesta este sensul viețuirii!
- Luați bine aminte să nu lăsați niciodată ”blestemul” lui ”de ce?” să vă intre în inimă.
- Până într-acolo încât vă vor amenința cu moartea mucenicească!
- Unde este Dumnezeu? Nu este El Cel care le cârmuiește pe toate?!
- Dacă până și ”firele de păr de pe capul vostru sunt numărate!”.
- Așadar, ce se întâmplă și nu știe Dumnezeu?
- Dacă El, Atotputernicul, Cârmuitorul, Purtătorul de grijă, Susținătorul a toate, nu semnează, cine poate să ispitească?
- Așadar, atunci când știți aceste lucruri, veți rămâne statornici, neclintiți, și veți deveni un exemplu bun pentru ceilalți, când vor vedea că nu vă clătinați în ispite!
- Așa este! Ce primejdie poate fi? Ce șovăire?!
- Noi am depus făgăduința Crucii și a morții în slujba călugăriei!
- Dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El!
- Nu am venit aici pentru comodități și vrednicii! Pe acestea le-am avut și le-am lepădat.”
.
Traducere, subtitrare și sincronizare: Monahia Agatha – Sfânta Mănăstire Dragomirna